Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, a săvârșit joi, 7 ianuarie 2021, slujba Parastasului la mormântul academicianului Ioan Bianu (1856‑1935) din Cimitirul Bellu din Capitală. În toamna acestui an se vor împlini 165 de ani de la naşterea fostului director al Bibliotecii Academiei Române. Evenimentul comemorativ, organizat de Biblioteca Academiei Române, a fost prilejuit de reamenajarea locului de înmormântare și repararea monumentului funerar, deteriorate odată cu trecerea timpului.
La slujba Parastasului săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, au fost prezenți prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei Române; arhim. Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, precum și reprezentanți ai înaltului for de știință și cultură.
În cuvântul rostit cu acest prilej, ierarhul a evidențiat rolul esențial pe care l‑a avut acad. Ioan Bianu în constituirea și organizarea Bibliotecii Academiei Române, dar și aspecte din activitatea sa prolifică de cercetare, prin care a scos de sub cenușa veacurilor lucrări importante ale culturii românești și bisericești. „Ioan Bianu a fost o personalitate care a adus, în aceeași măsură, servicii fundamentale nu doar culturii românești, ci și Bisericii Ortodoxe Române, care este Biserica națională. Printre lucrările fundamentale de bibliografie pe care le‑a alcătuit, patru volume se referă la bibliografia românească veche, începând cu anul 1508, când a apărut Liturghierul tipărit la Târgoviște de către călugărul Macarie, și până în anul 1830. Majoritatea copleșitoare a titlurilor trecute în acest prim inventar alcătuit după toate criteriile academice sunt tipărituri bisericești sau tipărituri alcătuite de către oameni ai Bisericii, sau imprimate în tipografii ale Bisericii. De asemenea, când a fost ales în anul 1902 membru deplin al Academiei Române, discursul de recepție al domniei sale s‑a intitulat «Despre introducerea limbii românești în Biserica românilor». Dincolo de titlul foarte concentrat, vedem că Ioan Bianu a considerat Biserica Ortodoxă Română ca Biserica românilor, Biserica națională. Sigur, serviciile aduse culturii religioase românești medievale, dar și moderne, au fost multiple. El a fost cel care a descoperit manuscrisul Didahiilor Sfântului Mitropolit Antim Ivireanul și le‑a publicat într‑o primă ediție, opera mitropolitului rămânând în deceniile următoare în atenția unui alt prestigios director al Bibliotecii Academiei Române, acad. Gabriel Ștrempel, care a publicat și alte lucrări ale Sfântului Antim Ivireanul”, a spus Preasfinția Sa.
De asemenea, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a vorbit și despre rolul important pe care l‑a avut acad. Ioan Bianu în îmbunătăţirea normelor ortografice ale limbii, cu o deosebită contribuție pentru realizarea reformei limbii, aprobată în 1904 de Academia Română.
În continuare, prof. ing. Nicolae Noica, directorul general al Bibliotecii Academiei Române, a explicat că instituţia respectă o datorie de onoare omagiind personalitatea acad. Ioan Bianu, contribuind astfel la păstrarea memoriei acestuia: „Am considerat că trebuie să aducem un omagiu foștilor directori ai Bibliotecii Academiei Române. De asemenea, am realizat și o galerie cu cei 10 directori generali ai acestei instituții de‑a lungul timpului. Au fost 10 directori în timp de 150 de ani. Unul dintre cei mai mari făuritori ai Bibliotecii Academiei Române a fost acest mare om, Ioan Bianu, care între anii 1884 şi 1935 a fost director general - timp de patru decenii. Am considerat că merită să punem în valoare acest mormânt părăsit, și mulțumesc pe această cale colegilor care au avut grijă să‑l aranjeze. În cursul acestui an sperăm să realizăm un monument pe măsura personalității sale, pentru ca generațiile următoare să știe cine a fost Ioan Bianu”.
Ioan Bianu este creatorul şcolii naţionale de biblioteconomie şi bibliografie și autorul unor lucrări fundamentale pentru cultura română. „Prin grija sa au fost achiziţionate peste 500.000 de volume, mii de manuscrise, stampe, scrisori, periodice, atlase și hărţi românești şi străine. (…) În anul 1895 pune bazele bibliografiei generale româneşti, lucrare de ample dimensiuni, elaborată de colective de specialiști și continuată în zilele noastre, după planul lui Ioan Bianu, de bibliografi de la Biblioteca Academiei Române”, informează Biroul de comunicare al Academiei Române.
.jpg)
