Prima biserică închinată Sfântului Simeon Noul Teolog

În apropiere de orașul băcăuan Onești, pe o vale pitorească liniștită, dar cu o puternică încărcătură istorică și culturală, un impresionant lăcaş de închinăciune a fost ridicat în cinstea Bunei Vestiri și a Sfântului Cuvios Simeon Noul Teolog. În localitatea Mănăstirea Cașin se află singura biserică de parohie din țară ce îl are ocrotitor pe marele isihast bizantin, construită la îndemnul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

La confluența celor trei mari provincii istorice, Moldova, Țara Românească și Transilvania, sub crestele munților pe unde odinioară ciobanii mioritici își păstoreau turmele din balada culeasă și publicată de Alecu Russo, Dumnezeu a rânduit să fie înălțată o frumoasă biserică în care rugăciunea se împletește frumos cu activitățile sociale, culturale și filantropice. Fiică a bătrânei catedrale din aceeași localitate ctitorită de voievodul moldovean Gheor­ghe Ștefan, biserica cea nouă din Mănăstirea Cașin reprezintă lucrarea faptică a credinței mănăstirenilor, oameni harnici, darnici și iubitori de credință ortodoxă.

Poate părea paradoxal ca un mare isihast bizantin să aibă singura biserică (din țară, cel puțin) într-un sat din Moldova. Însă așa a rânduit Dumnezeu ca aici, unde odinioară se cântau versurile Mioriței, să fie cântate acum Imnele iubirii. Dumnezeu a lucrat în mod tainic la zidirea casei Sale, și atât Maica Domnului, cât și Sfântul Cuvios Simeon și-au făcut simțită prezența în toată vremea, de la înfiriparea ideii de a fi ridicată biserica și până în prezent. Nu de puține ori, în situații ce păreau fără ieșire, au apărut soluții miraculoase astfel încât lucrarea să fie dusă la bun sfârșit.

Până să fie construită această biserică, nu mai exista o altă parohie care să-l aibă drept ocrotitor pe Sfântul Simeon Noul Teolog, și, din câte se știe, nici nu a mai fost construită alta între timp. Ideea edificării bisericii a fost dată părintelui paroh Ioan Bârgăoanu de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea păstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. În acea perioadă, Preafericirea Sa preda la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași şi coordona lucrarea de licenţă a studentului Ioan Bârgăoanu, cu o temă legată de Sfântul Simeon Noul Teolog. În unele dintre discuțiile purtate, Mitropolitul i-a spus că nu există lăcaș cu asemenea hram și l-a îndemnat ca dacă va ajunge preot să construiască o biserică închinată marelui isihast bizantin. „Pentru mine, ca student al Preafericitului Părinte Daniel, a construi biserica aceasta e o ascultare şi o bucurie. Nu e bucurie mai mare decât a avea mintea sprijinită pe simţirea tainică a prezenţei lui Dumnezeu, spune Sfântul Simeon Noul Teolog. Cred că e bucuria de a avea mintea sprijinită pe viaţa Sfinţilor Părinţi, modele ale Bisericii. E o bucurie a ascultării şi o sărbătoare să poţi fi ascultător Bisericii şi părintelui duhovnicesc. Iniţiatorul construirii acestei biserici închinate Sfântului Simeon Noul Teolog este mistic Preafericirea Sa, Părintele Patriarh Daniel, care a şi binecuvântat această idee, având în vedere faptul că e unica biserică parohială închinată în cinstea acestui sfânt până acum în întreaga Biserică Ortodoxă. Şi pe această cale, ca reprezentant al acestei parohii, mulţumesc din suflet Preafericirii Sale pentru atenţia şi grija ce o poartă construirii acestei sfinte biserici”, ne-a spus părintele Ioan Bârgăoanu.

Așa se face că, după nuntă, Dumnezeu a rânduit ca noua familie întemeiată să cumpere un teren în localitatea Mănăstirea Cașin, pe care să își construiască o casă. Dar, în urma consultărilor cu prezbitera Otilia Anuca Bârgăoanu, au decis să amâne construirea locuinței și să ridice mai bine o biserică.

Parohia Mănăstirea Cașin 2 avea să fie înființată în 29 martie 2000, iar în 11 iunie a fost sfințit locul viitoarei biserici de către Înalt­preasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Arhiereu-vicar al eparhiei în acea perioadă.

Minunile sfântului

De la început, părintele a simțit că Dumnezeu și sfinții ocrotitori lucrează din plin și îl ajută în tot ce face. Şi nu de puține ori, în situații ce păreau fără ieșire, a găsit soluțiile cele mai potrivite. „Într-o noapte, un paracliser, Gheor­ghe Mihuț, om al rugăciunii și tăcut, a visat că Maica Domnului l-a trezit și l-a trimis să-mi spună să nu facem Altarul unde fusese fixat deja pe proiect, ci șapte metri mai departe, unde era un prun care crescuse în trei tulpini îngemănate. Maica Domnului era însoțită, spunea paracliserul, de câteva persoane la fel de înalte, două monahii și doi monahi. Dar terenul nu era al nostru acolo. El aparținea unui om care purta numele sfântului, îl chema Ioan Simeon, iar el nu voia să vândă cu nici un chip. Nu după mult timp, însă, omul s-a îmbolnăvit foarte grav și am primit un telefon de la soția lui să merg să îl spovedesc și să-l împărtășesc. Am mers, l-am împărtășit și apoi mi-a spus că vrea să vândă terenul. După ce l-am cumpărat, la nici 40 de zile, Dumnezeu l-a chemat la ceruri. Eu am simțit această întâmplare ca pe o minune!”, a mărturisit părintele protopop Ioan Bârgăoanu.

Materiale de construcții recuperate din dărâmături

Terenul l-a obținut, parohia era înființată, însă nu erau și bani pentru materiale de construcții. Dumnezeu i-a dat însă părintelui gândul să obțină materialele necesare de la fosta întreprindere de exploatare a lemnului „Scutaru”, între timp privatizată. Și, ca prin minune, conducerea firmei care deținea clădirile era spaniolă, era catolică și nici nu înțelegea limba română - totuşi, a dăruit bisericii toate materialele de construcții în valoare de aproximativ 300.000 de lei. Iar când a fost vorba de aducerea lor la viitoarea biserică, s-a mobilizat întreaga comunitate. Timp de o lună, zeci de căruțe cu alte zeci de persoane au venit și au desfăcut, transportat și apoi au așezat materialele, cărămizile, fierul, lemnul și tot ce s-a putut recupera. „Rămân memorabile zilele primăverii anului 2000, când entuziasmul şi dragostea credincioşilor au făcut ca materialele de construcţie din vechile ateliere să fie aduse, pregătite şi aşezate în timpul construirii noii biserici. În ciuda distanţei mari, de 8 km, credincioşii, inclusiv copiii de la şcoală, au ajutat la transportarea acestor materiale de construcţii. Balastul, pietrişul şi nisipul au fost aduse de la 40 km, de la Adjud, lucru care a necesitat un alt efort deosebit din partea comunităţii”, îşi aminteşte părintele protopop.

Și în cazul cimentului necesar, părintele mărturisește că a fost tot minunea Sfântului Simeon. Au pornit de dimineață spre fabrică, cu gândul să obțină o sponsorizare, deoarece bani nu erau, și chiar a obținut 10 tone de material. „M-am oprit la marginea unui drum când am primit cimentul gratis, și am plâns de bucurie și de oboseală. Deoarece directorul fabricii, Nicolae Sălăgean, mi-a spus: Părinte, noi avem mănăstiri și catedrale de ajutat, nu pe voi, din Bacău. Însă, de dimineață, mi-a zis cineva prin vis să ajut o biserică mică cu un Sfânt Simeon. Și iată, ai venit! De aceea te-am întrebat ce hram are biserica. Așa am simțit că și aceasta a fost tot minunea sfântului”, a mai spus părintele paroh.

Dar totul s-a făcut cu rugăciune. Cu multă rugăciune. Deoarece, de fiecare dată înainte de a pleca la un drum lung, se săvârșea Sfânta Liturghie, uneori la ora 4 dimineața.

Dacă la data de 11 iunie 2000 s-a sfinţit locul bisericii, în acelaşi an, la 25 noiembrie, s-a sfinţit capela-paraclis, cu hramurile „Sfântul Apostol, întâiul Mucenic Arhidiacon Ştefan” şi „Sfânta Mare Muceniță Ecaterina”, săvârşindu-se prima Liturghie. În anul 2003 a fost sfinţită şi pictura paraclisului.

După ce s-a eliberat certificatul de urbanism (19 aprilie 2000), s-au luat avizele necesare şi s-a eliberat autorizaţia de construire, la data de 21 septembrie au început lucrările de construcţie la biserica parohială. „Am hotărât să punem hramurile «Buna Vestire», pentru că parohia s-a înfiinţat în luna martie, drept recunoştinţă Maicii Domnului, şi bineînţeles «Sfântul Simeon Noul Teolog», pomenit în 12 martie, ocrotitor şi rugător pentru toţi următorii lui Hristos-Domnul. Haina arhitectonică a bisericii a reuşit să înmănuncheze cu îndrăzneală, ca într-un buchet, mai multe trăsături specifice stilului tradiţional moldovenesc. Biserica este acoperită cu tablă de cupru, având o singură turlă, în clasicul stil ştefanian. Lungimea sfintei biserici este de 35 m, având înălţimea de 33 m la Sfânta Cruce”, ne-a mai povestit părintele Ioan.

Lucrările au fost finalizate în 2007. A urmat pictarea sfântului lăcaş, a fost montată o catapeteasmă deosebit de frumoasă și a fost dotată cu cele necesare cultului divin. De mențio­nat este că în cafas se află o frumoasă pictură cu scene din viața Sfântului Simeon Noul Teolog, din câte știe părintele, tot singura din țară de acest fel. Biserica a fost pictată de pictorul bisericesc Marian Hulașu, după ce a studiat icoane ale sfântului găsite la Mănăstirea Sfântului Gherasim de la Iordan și în Sfântul Munte Athos.

A urmat construirea centrului socio-cultural-filantropic, unde este o sală de mese dotată cu toate cele necesare și unde cei săraci iau masa.

În 2015 a avut loc un eveniment deosebit pentru viața întregii comunități: sfințirea bisericii parohiale, fiind încununată astfel munca deosebită din toți acești ani. Slujba a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhi­episcopul Argeșului și Muscelului, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor (delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel), și un impresionant sobor de slujitori.

Și alte minuni au avut loc la slujba de sfințire. Cei prezenți au mărturisit cum un nor a învăluit biserica în timpul sfințirii și al Sfintei Liturghii, așa cum odinioară norul învăluia pe Sfântul Simeon când slujea. Iar masa de hram, povestește părintele, la care au participat peste 250 de persoane, a fost achitată de o persoană necunoscută, fără să fi vorbit cu ea și fără să fi știut ceva.

Activități culturale, sociale, filantropice

După ce a terminat construirea bisericii de zid, părintele Ioan Bârgăoanu s-a concentrat pe zidirea Bisericii din sufletele credincioșilor pe care îi păstorește. Cu ajutorul prezbiterei Otilia, cadru didactic și director al unei școli gimnaziale din muncipiul Onești, la parohie au fost organizate numeroase evenimente culturale, dar și cu tinerii sau evenimente sociale.

Un eveniment de anvergură a avut loc în anul 2009 - un simpozion la care au participat nume­roși invitați, lucrările fiind ulterior publicate într-un volum apărut la Editura BASILICA a Patriarhiei Române.
Alte activități frecvente sunt cele social-filantropice. Periodic se fac colecte atât pentru oamenii necăjiți din parohie, cât și pentru copii sau nevoiași din Onești. Fiind protopop de Onești, părintele se îngrijește acum și de persoanele fără posibilități din protoierie, nu doar de cele din parohie.

Acum, dat fiind contextul internațional dificil și cu milioanele de refugiați care trec pe la noi prin țară, mănăstirenii nu au stat nepăsători, ci au pus umărul, la îndemnul părintelui Ioan, împreună cu alți credincioși din protoierie, și aproximativ 30 de tone de alimente, produse de igienă, medicamente și alte obiecte au fost colectate și trimise la Suceava, iar de aici la românii și ucrainenii din zona Cernăuți.

Pelerinaje la mănăstiri

Alte activități deosebite sunt pelerinajele, mănăstirenii fiind prezenți împreună cu preotul paroh la foarte multe lăcaşuri din Moldova, dar și la numeroase sfințiri de biserici săvârșite de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului. „A devenit o tradiţie la parohia noastră ca de fiecare dată când se sfinţeşte o biserică sau slujeşte Înalt­preasfințitul Părinte Ioachim să participăm la Sfânta Liturghie, evenimentul fiind un motiv de sărbătoare, misiune creştină şi bineînţeles comuniune şi mai bună apropiere. În fiecare an organizăm pelerinaje la Cuvioasa Parascheva în 13-14 octombrie, fiind un eveniment important pentru parohia noastră. Totodată organizăm pelerinaje la mănăstirile din ţară, iar bucuria pelerinilor e mare. Avem frumoase amintiri de la Cuvioasa Parascheva, mai ales de când s-au adus moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur”, a mai spus părintele paroh.

Altar de vară dedicat sfinților isihaști

Acum, în Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț, alte evenimente importante au loc. Deja a fost organizat un sim­pozion internațional pe tema rugăciunii, la sediul Protoieriei Onești, iar în ziua de prăznuire a Sfântului Simeon Noul Teolog, întreaga comunitate participă la hramul bisericii. Sâmbătă, 12 martie, Sfânta Liturghie a fost să­vârșită de trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române: Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Prea­sfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, și Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei. După Sfânta Liturghie a avut loc sfințirea Altarului de vară din curtea complexului parohial, ce îi are ocrotitori pe cei trei sfinți isihaști.