În ceea ce privește proclamarea locală a canonizărilor în Arhiepiscopia Bucureștilor, vă aducem la cunoștință că Anul Centenar al Patriarhiei Române cuprinde o serie de evenimente importante, care necesită, din punct de vedere organizatoric, o pregătire minuțioasă. Prin urmare, proclamările locale ale canonizărilor din Arhiepiscopia Bucureștilor vor avea loc în perioada 2025-2026. Astfel, în anul 2025 va avea loc proclamarea canonizărilor Sfântului Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, în data de 16 septembrie, și a Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, în data de 4 octombrie. Iar în anul 2026, după finalizarea raclelor în care vor fi depuse sfintele moaște ale Sfântului Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu și ale Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu, vor fi stabilite și datele la care se va săvârși proclamarea locală a canonizării acestora. Însă slujbele Sfinților Ilie Lăcătușu și Constantin Sârbu vor fi săvârșite în acest an (2025), conform rânduielilor tipiconale, în zilele prăznuirii acestora (Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu - 22 iulie și Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu - 23 octombrie).
Biserica Ortodoxă, ca orice alt cult religios din România, plătește impozite conform legii
Întrucât se vehiculează în ultimul timp tema impozitării Bisericii, ca și cum aceasta împreună cu toate celelalte culte religioase din România nu ar plăti impozite, facem următoarele precizări: În esență este vorba despre raportul stat - culte religioase, nu doar despre raportul stat - Biserica Ortodoxă Română. Acest raport este perfect fundamentat constituțional.
Biserica Ortodoxă, ca orice alt cult religios din România, plătește impozite conform legii. Singurele venituri ale cultelor religioase din Romania care sunt scutite de impozitare sunt doar cele provenite din vânzarea obiectelor şi cărților de cult și cele provenite din contribuţii (nu taxe!) pentru anumite servicii religioase, care nu sunt activități comerciale. Fondurile provenite din aceste surse, menite să sprijine autofinanțarea (la fel de reală ca finanțarea parțială de la stat), rămân exclusiv în circuitul intern și sunt reinvestite în întreţinerea și repararea lăcaşurilor de cult, precum și în ampla operă caritabilă cu enorme beneficii pentru comunitate.
Cultele religioase au un statut fiscal similar cu al ONG-urilor, partidelor politice, sindicatelor, universităţilor, adică fondurile care circulă în interiorul organizaţiei sunt menite să consolideze organizaţia şi să înlesnească buna ei funcţionare.
Biserica Ortodoxă Română plătește impozit pe clădiri și terenuri aflate în folosință, pe salariile angajaților (personal clerical și neclerical), precum și pe orice venit obținut dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile rezultate din acea activitate nu sunt direcționate către opere social-filantropice, religioase, educaţionale și culturale.
În spațiul public, știrile de tipul „Biserica nu plătește impozite” (o temă neacoperită de realitate, deci un neadevăr) ignoră o uriașă evidență formulabilă onest astfel: statul, din rațiuni bine gândite, nu impozitează Biserica/ cultele religioase în legătură strictă cu obiectele și cărțile lor de cult și contribuțiile benevole ale credincioșilor, venituri reinvestite în activități menite să susțină bisericile și activitățile sociale ale acestora profund benefice pentru societate.
Știrea falsă că Biserica nu ar plăti impozite transferă astfel nedrept asupra Bisericii mandatul exclusiv al statului însuși, în acest caz monopolul acestuia asupra fiscalității.
Nici un stat democratic prin reprezentații săi înțelepți nu-și sufocă fiscal partenerii sociali cei mai fideli, precum cultele religioase, a căror calitate morală a fost probată concret și consistent în perioade de criză socială, așa cum a fost și cea de pandemie, perioadă de doi ani în care numai Biserica Ortodoxă Română a contribuit social-filantropic inclusiv la ajutarea persoanelor și instituțiilor medicale afectate de pandemie cu o sumă de peste 80 de milioane de euro.
Relația rațională stat - culte religioase reflectă astfel relația statului democratic cu propriii săi cetățeni, în primul rând cu cei mai implicați civic dintre aceștia.
Biroul de presă al Patriarhiei Române
