Exprimat succint la întâlnirea cultelor religioase cu Prim-ministrul şi cu Ministrul Sănătăţii din Guvernul României, București, Templul Coral, 2 decembrie 2021.
După cum, în data de 12 noiembrie 2021, Patriarhia Română a solicitat Camerei Deputaților să nu introducă obligativitatea certificatului digital UE privind COVID-19 pentru clerici sau credincioși ca o condiție de a participa fizic la slujbele religioase, şi astăzi Patriarhia Română adresează autorităţilor competente aceeași solicitare, din următoarele motive:
1. Așa cum acest certificat nu este solicitat pentru accesul cetățenilor în magazinele alimentare, farmacii, spitale, deoarece acestea răspund unor nevoi esențiale ale cetăţenilor, tot astfel participarea fizică a credincioşilor la slujbe în lăcașurile de cult răspunde unei nevoi esențiale, de hrană spirituală şi sănătate pentru suflet.
Prin rugăciunea comună în biserică, omul credincios intră în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, vindecând sufletul său de teama de boală şi de moarte.
2. Prin rugăciunea comună în biserică, se oferă omului disperat încurajare, prevenind astfel deznădejdea și depresia.
3. Participarea la sfintele slujbe în biserică oferă omului întristat şi singur bucuria comunicării și a solidarității, prevenind astfel sentimentul abandonului şi al marginalizării.
Totodată, precizăm că Patriarhia Română ia permanent măsurile necesare pentru respectarea normelor sanitare de protecție când organizează evenimente religioase.
Cancelaria Sfântului Sinod
În ziua de vineri, 25 octombrie 2024, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
1. Pelerinajul este un act liturgic, misionar și social. Este un act liturgic pentru că poartă în el bucuria rugăciunii și căutarea sfințeniei. Este un act misionar pentru că împărtășim lumii bucuria
Bucuria pelerinajului din acest an prilejuit de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (27 octombrie), organizat de Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor, va fi sporită de aducerea din Cipru a raclei cu moaștele Sfântului și Dreptului Lazăr și se va desfășura în perioada 20-28 octombrie 2024, după următorul program.
Având în vedere avertizările meteorologice referitoare la mari furtuni şi ploi abundente, care vor cuprinde mai multe regiuni din România, Patriarhia Română îndeamnă clericii și credincioșii din toate eparhiile la rugăciune și solidaritate.
Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Fraților, nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am ostenit. Și, chiar dacă mi-aș vărsa sângele pentru jertfa și slujirea credinței voastre, mă bucur și vă fericesc pe voi pe toți. Asemenea și voi
Sfinţii Mucenici Galaction şi Epistimia au trăit pe vremea împăratului Deciu (249-251), în cetatea Emesa din Fenicia. Părinţii lui Galaction erau păgâni şi au învăţat dreapta credinţă de la un monah, Onufrie. La vremea potrivită, Onufrie i-a botezat pe ei şi pe fiul lor Galaction. De asemenea, Epistimia era născută din părinţi păgâni şi, măritată fiind cu Galaction, a fost botezată de soţul ei în râul Chifos, în numele Preasfintei Treimi. După aceea, învăţând-o a se ruga lui Dumnezeu, s-au despărţit, neştiind nimeni taina aceasta.
Sfântul Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, 119-121, în Filocalia (2001), vol. 5, p. 338 „Aceasta înseamnă a ne curăți pe noi înșine de toată întinăciunea trupului și a duhului (II
Una din constatările devenite clasice în limbajul curent vorbește despre un Occident decadent și secularizat. Fără a intra în comparații statistice sau chiar sterile - în comparație cu cine?, raportat la ce
Harul lui Dumnezeu continuă să lucreze în lume și în zilele noastre, dovedind că Biserica rămâne „laborator al Învierii” și „spital duhovnicesc”. Așa cum în primele secole au strălucit Sfinții
Creștinismul reprezintă baza culturii şi civilizaţiei româneşti. El este elementul esenţial al identităţii noastre. România nu poate fi separată de sensul existenței sale ca naţiune creştină. Conservarea
