De patru decenii, rugăciuni în română la Stockholm

Prima parohie ortodoxă română din Suedia a luat fiinţă la 1 noiembrie 1971, sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei Române, cu hramul "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", fiind întemeiată de regretatul preot profesor Alexandru Ciurea, numit ca paroh de către patriarhul Justinian Marina.

Până la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, Parohia "Sf. Gheorghe", cu sediul la Stockholm, răspundea necesităţilor duhovniceşti ale românilor ortodocşi care trăiesc în partea de nord-est a Suediei. La început, din componenţa acestei parohii făceau parte şi românii ortodocşi din Finlanda, în special din Helsinki, unde s-a slujit prima dată Sfânta Liturghie în limba română la 21 decembrie 1974. Alte localităţi unde s-au oficiat diferite slujbe - botezuri, sfinţiri de case - sunt: Perttula, Jyväskylä, Lapppeenranta, Immatra.

După anul 1995, toţi românii ortodocşi vieţuitori în Finlanda au trecut sub jurisdicţia canonică a Bisericii Ortodoxe Finlandeze.

La 1 aprilie 1978, pr. prof. Alexandru Ciurea s-a retras la pensie şi în locul său a fost numit cu începere de la aceeaşi dată pr. drd. Ştefan Sandu, de la Parohia ortodoxă română din Göteborg. La 20 februarie 1981, pr. Ştefan Sandu solicită revenirea în ţară, dar mai funcţionează ca paroh la Stockholm până la 2 iulie 1981.

La 7 decembrie 1981 soseşte în Suedia, ca nou paroh al Parohiei ortodoxe române din Stockholm, pr. Anton Poşircă, slujitor cu o vechime în preoţie de 32 de ani şi experienţă în administraţia bisericească de 27 de ani, înainte de sosirea sa în Suedia funcţionând ca secretar la Arhiepiscopia Bucureştilor. La 12 octombrie 1989, din motive de sănătate şi vârstă, pr. Anton Poşircă a cerut retragerea sa la pensie şi trimiterea unui preot înlocuitor. Patriarhul Teoctist Arăpaşu a aprobat în data de 16 martie 1990 numirea preotului Toader Doroftei în postul de preot paroh la Parohia "Sf. Gheorghe" din Stockholm.

În primele luni ale anului 1990, pr. Toader Doroftei a îndeplinit şi funcţia administrativă de secretar al Cabinetului patriarhal din Bucureşti. Preotul Toader Doroftei s-a prezentat la post la data de 28 aprilie 1990.

Eforturi pentru un lăcaş propriu de rugăciune

Serviciile religioase publice la Stockholm se oficiază în Biserica Matteus - Lillkyrkan, din centrul oraşului, Vanadisvägen 35. Preoţii care au slujit la parohia din Stockholm şi credincioşii parohiei au depus încă de la început eforturi necumpănite pentru procurarea unui lăcaş de închinare propriu. Astfel, la 3 august 1977 s-a deschis un cont special destinat donaţiilor pentru achiziţionarea unui lăcaş de închinare al parohiei. La 7 decembrie 1981, când preotul Anton Poşircă a luat în primire administraţia parohială, se afla în acest fond suma de 22.668 krs. În mai 1990, când preotul Toader Doroftei a luat în primire administraţia parohială, se afla în contul respectiv suma de 92.039 krs. La 31 decembrie 2006 exista în acest fond suma de 571.319 krs, toate fondurile fiind strânse în aproximativ 40 de ani doar din donaţiile bunilor credincioşi de aici, care au înţeles necesitatea procurării şi existenţei unei biserici proprii (www.borss.se).

La 12 ianuarie 2002, Consiliul Parohial a iniţiat un demers pe lângă administraţia capitalei Stockholm, solicitând un teren în vederea construirii unui lăcaş de rugăciune propriu. Cererea Consiliului Parohial a fost primită cu bunăvoinţă şi s-a repartizat o locaţie în cartierul Enskede, oferindu-se două alternative:

1) Primăria păstra titlul de proprietate al terenului, urmând ca parohia să plătească o arendă anuală, la preţul pieţei (atunci estimată la circa 100 krs/mp) sau

2) Primăria era dispusă să vândă terenul cu titlul de proprietate la preţul pieţei (circa 4.000 krs/mp la acea dată).

La Adunarea Parohială din 8 decembrie 2002, care a avut pe ordinea de zi un singur punct: "Tratativele cu Stockholmsstad pentru atribuirea unui teren de biserică", preotul Toader Doroftei a prezentat un raport detaliat privind chestiunea în cauză. În urma analizei şi discuţiilor legate de cele prezentate în raport, constatându-se că nu se dispune de resursele financiare necesare continuării demersurilor iniţiate, Adunarea Parohială a hotărât să se amâne reluarea tratativelor pentru o dată ulterioară, atunci când Fondul pentru lăcaş de biserică va permite acest lucru. Totodată, Adunarea Parohială a hotărât "să se facă un recensământ şi să se întocmească un registru actualizat al membrilor activi ai parohiei pentru a şti exact pe ce resurse financiare se poate conta" (www.borss.se).

12 botezuri şi patru cununii în 2010

În cursul anului 2010, la Stockholm, Linköping, Västerås şi Örebro au fost săvârşite săptămânal servicii religioase publice, constând din Utrenia cu Sfânta Liturghie, urmate cel mai adesea de parastase, sau Vecernia cu Priveghere şi Acatist, înlocuite uneori de Sfântul Maslu sau Deniile şi Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite în perioada Postului Mare. La aceste slujbe au participat numeroşi români din zonele limitrofe localităţilor mai sus amintite. Pe lângă acestea, este îmbucurător faptul că 12 prunci au primit Taina Botezului şi au fost săvârşite şi patru cununii. Cel mai de seamă eveniment, după cum mărturiseşte preotul Toader Doroftei în scrisoarea adresată credincioşilor la finalul anului 2010, a fost pelerinajul la Locurile Sfinte împreună cu PS Episcop Macarie, Episcopul românilor din Europa de Nord, din Parohia Stockholm participând 25 de persoane, care

s-au întors la casele lor cu trăiri şi amintiri de neuitat pentru toată viaţa.

În perioada Postului Mare se încearcă invitarea în mijlocul credincioşilor români din nordul Europei a unor părinţi îmbunătăţiţi, care să le vorbească acestora şi să îi zidească sufleteşte, precum şi organizarea de concerte de către diverse corale din ţară cu ocazia marilor sărbători sau a hramului (cum a fost cazul corului Mănăstirii Stavropoleos).

Primele slujbe româneşti

Menţionăm datele când s-a oficiat prima slujbă în limba română în unele din localităţile ce fac parte din Parohia ortodoxă română din nord-estul Suediei: Jönköping (1 decembrie 1973); Västerås (15 decembrie 1974); Eskilstuna

(5 ianuarie 1991); Norrköping (14 decembrie 1991); Örebro (30 aprilie 1995); Linköping (31 august 2002). În unele din aceste localităţi se oficiază slujbe cu regularitate, conform programării anuale, iar la altele, din cauza numărului redus de credincioşi, se slujeşte doar sporadic, la cerere. După 1990 s-au oficiat diferite servicii religioase (sfinţiri de case, botezuri) şi în localităţile: Sälen, Orsa, Ljusdal, Falun, Hedemora, Enköping, Köping, Motala, Exjö, Bankeryd, Habo.