A doua conferință semestrială de toamnă în Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, la care au participat preoții și diaconii din protopopiatele din zona de nord a Italiei, a avut loc marți, 19 noiembrie.
Ortodocşii români se roagă la Torino de peste trei decenii
Comunitatea din Torino a început să se organizeze din punct de vedere spiritual în urmă cu peste 30 de ani, când a fost înfiinţată prima parohie ortodoxă română aşezată sub ocrotirea Sfintei Parascheva şi a fost încredinţată spre păstorire părintelui Gheorghe Vasilescu.
În anul 1978, un grup de români ortodocşi, stabiliţi încă de pe atunci în nordul Italiei, au adresat Patriarhiei Române o cerere prin care solicitau constituirea unei parohii româneşti pentru românii ortodocşi din Torino, mare centru industrial al Italiei, după ce cu ceva vreme înainte fusese creată o parohie la Milano. Totodată, credincioşii au profitat de faptul că pe atunci se afla ca bursier la Universitatea din Milano, Sacro Cuore, Departamentul de ştiinţe religioase, părintele diacon pe atunci Gheorghe Vasilescu, pe care l-au propus ca preot pentru nou-înfiinţata parohie. În zi de mare praznic, la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, 29 august 1979, Patriarhia Română a emis Decizia 8493 prin care era înfiinţată Parohia ortodoxă română din Torino şi Piemonte, a cărei păstorire era încredinţată părintelui Vasilescu. Acesta a fost hirotonit preot în mijlocul credincioşilor din nou-constituita parohie, la data de 9 iunie 1979, de către Episcopul Lucian Florea de la Paris, activitatea sa continuând până în zilele noastre cu aceeaşi râvnă şi devotament. O atenţie deosebită este acordată tinerilor Serviciile religioase sunt oficiate într-un lăcaş ce a aparţinut comunităţii catolice şi care a fost cedat prin comodat şi decret diocezan comunităţii românilor ortodocşi, fiind în proprietatea Operei Pia Barolo în via Cottolengo 26. Încă de la constituirea sa, slujbele din parohie au fost oficiate cu regularitate duminica şi de sărbători, pentru ca treptat serviciile divine să fie săvârşite şi în timpul săptămânii, în cursul serilor de luni, miercuri şi vineri, slujba Acatistului sfinţilor prăznuiţi în săptămâna respectivă, urmate de cateheză. Preotul paroh şi ceilalţi preoţi slujitori răspund şi solicitărilor credincioşilor de a săvârşi anumite taine şi ierurgii şi la casele creştinilor ortodocşi români care le cer. În timpul Postului Păresimilor, au fost săvârşite toate slujbele prevăzute de tipicul Bisericii, uneori cu o regularitate asemănătoare mănăstirilor ortodoxe din ţară. Dacă până la înregistrarea unei mişcări masive a populaţiei spre Italia aria teritorială a parohiei din Torino cuprindea Piemonte, Liguria şi Valle dâAosta, dată fiind creşterea numărului de români prezenţi în zona Torino şi regiunea Piemonte, începând cu anul 2001 s-a înfiinţat a doua parohie ortodoxă română la Biserica "Sfânta Cruce", o biserică de referinţă din Torino, construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea, donată spre folosinţă de către Arhidioceza din Torino. Biserica "Sfânta Cruce" a fost sfinţită pe data de 13 octombrie 2001, paroh fiind numit preotul Lucian Roşu. La parohia ocrotită de Sfânta Cuvioasă Parascheva, o grijă deosebită este acordată tinerelor vlăstare ale românilor ce au decis să trăiască pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp pe aceste meleaguri. Copiii şi tinerii se întâlnesc la biserică, unde sunt organizate lecţii de cateheză şi de cultură românească. Prin intermediul filmelor, poveştilor şi dansurilor populare româneşti, li se fac cunoscute tradiţiile şi obiceiurile ţării din care provin părinţii lor. Astfel, în fiecare sâmbătă după-amiază, în cadrul bisericii se desfăşoară cu regularitate orele de cateheză, muzică, istorie şi geografie ale României, jocuri, dans, desen şi teatru, ore ce sunt frecventate de aproape 100 de copii înscrişi. În fiecare luni seară se citeşte din Scriptură O persoană deja cunoscută credincioşilor stabiliţi în Torino, părintele protopop Gheorghe Vasilescu, cu o figură patriarhală, liniştitoare, dar plin de vitalitate, ne spune că în cursul activităţii sale s-a ghidat după cuvintele Mântuitorului, Care ne îndeamnă pe toţi de a ne face tuturor toate, şi toate acestea spre a menţine făclia credinţei aprinsă în sufletele celor ce-au adus cu ei şi valorile spirituale ce nu trebuie pierdute. Şi în acest sens, parohia editează de mai bine de 25 de ani o revistă săptămânală numită "Duminica", prin care contactul cu credincioşii este menţinut şi întărit, în vremea din urmă fiind lansat şi un blog al parohiei prin intermediul căruia se doreşte anunţarea din timp a tuturor evenimentelor ce au loc sub egida parohiei româneşti din Torino. De altfel, preotul paroh este permanent la dispoziţia credincioşilor, răspunzând solicitărilor, pentru săvârşirea serviciilor religioase în biserică sau la casele lor. În fiecare luni seară, după rugăciunea de seară sau după acatist are loc lectura unui capitol din Sfânta Scriptură, care este apoi explicat pe înţelesul credincioşilor prezenţi. Având în vedere această existenţă îndelungată într-o ţară preponderent catolică, relaţia cu Biserica Romano-Catolică se concretizează la Torino prin respectul reciproc manifestat, prin ajutorul oferit românilor prin găzduirea în spaţiul liturgic al bisericii catolice de peste trei decenii, dar şi prin participări comune la mese rotunde şi expuneri pe teme de interes comun, în cadrul cărora este prezentată şi poziţia ortodoxă faţă de tema abordată. Toate acestea şi datorită faptului că parohia are în componenţa ei credincioşi convertiţi la Ortodoxie, dar şi pentru că întotdeauna a fost cultivată buna vecinătate şi convieţuirea paşnică, pentru integrarea cât mai bună în societatea italiană a românilor aşezaţi pe acele meleaguri, chiar dacă nu au lipsit dificultăţile şi evenimentele triste. Dezideratul şi provocarea parohiei istorice de la Torino au fost şi sunt ridicarea unui lăcaş de cult propriu, aceasta şi pentru a arăta statornicia lor pe acele meleaguri, care reprezintă pentru majoritatea românilor patria adoptivă, dar şi pentru a-i determina pe credincioşi să nu uite niciodată că sunt români, oriunde şi oricând.