A doua conferință semestrială de toamnă în Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, la care au participat preoții și diaconii din protopopiatele din zona de nord a Italiei, a avut loc marți, 19 noiembrie.
Pulsul religiosului în Europa de astăzi
La peste un secol de la votarea legii separării statului de instituțiile religioase (9 decembrie 1905) și în contextul intensificării actuale a intoleranței dintre diferitele comunități religioase prezente pe același teritoriu, Institutul Viavoice a realizat un studiu menit să creioneze tabloul fenomenului religios din cadrul societății franceze, cât și specificitățile laicității acestui stat. Concluziile sondajului arată că 1% din respondenți se declară aparținând Bisericii Ortodoxe, potrivit site-ului www.orthodoxie.com.
Realizat în noiembrie 2018 de Institutul Viavoice (www.institut-viavoice.com) pentru „l’Observatoire de la laïcité” (Observatorul laicității), publicație care monitorizează evoluția laicității din Franța, sondajul de opinie cuprinde părerile a 2.000 de persoane.
Astfel, la mai mult de un secol de la votarea legii separării statului de diferitele instituții religioase, din 9 decembrie 1905, și pe fondul general al intensificării actuale a intoleranței dintre diferitele comunități religioase prezente pe același teritoriu, studiul analizează felul în care opinia publică din Franța percepe astăzi laicitatea, precum și măsura și motivele pentru care îi este atașată, creionând astfel atât tabloul fenomenului religios din cadrul societății franceze, cât și specificitățile laicității acestui stat.
Spre exemplu, la întrebarea: „Aparțineți vreuneia dintre religiile următoare?”, 48% s-au declarat catolici, 3% musulmani, 3% protestanți, 2% budiști, 1% creștini ortodocși, 1% aparținând cultului mozaic, 1% altor religii, iar 34% nici uneia dintre ele, 7% refuzând să răspundă la această întrebare.
Studiul arată un atașament foarte ridicat al majorității populației franceze (73%) față de laicitate, așa cum este ea definită în drept, cu toate că respondenții s-au plâns de modul în care ea este aplicată în viața de zi cu zi, atașamentul lor crescând în mod direct proporțional cu vârsta intervievaților, cu statutul lor social și starea materială.
Credința pentru europeni
Un alt studiu, aparținând de această dată Centrului „Pew Research” din Washington, efectuat în perioada 2015-2017, cu participarea a aproape 56.000 de respondenți din 34 de țări din vestul, centrul și estul Europei, încearcă să stabilească nivelul credinței în Dumnezeu din această parte a lumii. Această cercetare indică un mai mic atașament al europenilor vestici față de credința creștină, în comparație cu cei din Europa Centrală și de Est, după cum precizează www.euronews.com, preluat de ziarul grecesc www.vimaorthodoxias.gr.
Potrivit statisticilor acestui centru, Armenia (79%), Georgia (73%) și Bosnia (66%) se află în capul listei țărilor ale căror persoane adulte își declară în majoritate credința fermă în Dumnezeu, pe când Franța (11%), Elveția (11%) și Germania (10%) se află printre țările cu cea mai scăzută credință în existența lui Dumnezeu. Potrivit studiului, dintre țările occidentale, doar în Portugalia (44%) peste trei din zece persoane declară că sunt absolut sigure că Dumnezeu există. Cât despre cetățenii țărilor din centrul și estul Europei, aceștia au exprimat o mai mare certitudine cu privire la existența lui Dumnezeu: România (64%), Grecia (59%) și Croația (57%).
Același studiu arată că mai mult de jumătate din persoanele adulte din Grecia, Bosnia, Armenia, Georgia și România au declarat că religia este foarte importantă în viața lor, în timp ce doar unu din zece adulți a subliniat importanța religiei în Franța, Germania și Regatul Unit, statele cu cel mai ridicat nivel de ateism fiind Republica Cehă (66%), Suedia (60%), Belgia (54%) și Olanda (53%), informează www.vimaorthodoxias.gr.
Dacă vesticii consideră în majoritate că religia și guvernarea ar trebui să fie două lucruri distincte, în câteva țări din Europa Centrală și de Est opinia intervievaților este diferită, 46% din români spunând, spre exemplu, că Guvernul ar trebui să promoveze valorile și credințele religioase.