600 de ani de atestare documentară a Iaşului

▲ În urmă cu 600 de ani, Alexandru cel Bun menţiona în actele cancelariei domneşti numele oraşului Iaşi, aceasta fiind considerată de istorici drept prima menţiune cunoscută a oraşului ▲ Iaşul a început să capete mai multă importanţă de-a lungul timpului, astfel că în timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lăpuşneanu a devenit capitală a Ţării Moldovei, până ce Alexandru Ioan Cuza a mutat capitala Principatelor Unite la Bucureşti ▲ Pentru a marca cei 600 de ani de la prima atestare documentară, municipalitatea ieşeană a pregătit mai multe proiecte, ce vor fi derulate pe parcursul acestui an ▲

Anul 2008 este unul omagial pentru municipiul Iaşi, deoarece se împlinesc şase secole de la prima menţionare a târgului în actele oficiale ale cancelariei domneşti. „Pe tot teritoriul românesc, şi nu vorbesc doar de cel pe care îl are România în prezent, ci întreg teritoriul, nu este un oraş mai frumos ca oraşul Iaşi. Este cel mai istoric oraş al ţării, cu un patrimoniu deosebit, cum nu găseşti în nici un alt oraş românesc. Aici se găseşte cea mai mare concentraţie de monumente istorice importante şi cele mai multe case boiereşti în stil neoclasic. Şi dacă vorbim de monumente, nicăieri în lume nu o să găsim o bijuterie arhitecturală cum este biserica Mănăstirii «Sf. Trei Ierarhi» sau cea a Mănăstirii Golia“, a menţionat profesorul universitar doctor Ioan Caproşu, cercetător în cadrul Facultăţii de Istorie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“.

În urmă cu 600 de ani, pe 6 octombrie, domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, a emis un privilegiu comercianţilor din Lvov, Polonia, potrivit căruia aceştia aveau voie să îşi vândă mărfurile în mai multe oraşe ale Moldovei. Printre ele se număra şi Iaşul, respectivul document fiind primul act oficial în care este menţionat numele oraşului. Acest lucru nu înseamnă că atunci a fost înfiinţat oraşul, unele dintre monumentele istorice existente în oraş (cum este Biserica Armeană, construită în 1395) demonstrând că acesta exista deja, structurile sale fiind bine închegate la acea dată.

„Biserica Armeană ne spune foarte multe lucruri nouă, istoricilor. În momentul în care au venit armenii în Iaşi, nu s-au aşezat în centru, ci «extra muros», adică în afara cetăţii, pentru că aşa erau regulile în acea vreme. Biserica armeană şi cu mănăstirea armeană, care era alături de biserică, demonstrează că până acolo era dezvoltat oraşul iniţial. Când au venit, armenii au defrişat pădurea ca să îşi pună casele şi biserica. Deci, Iaşul era până lângă cartierul armenesc“, a spus profesorul uiversitar doctor Ioan Caproşu, de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.

Iaşul, situat pe principala axă comercială din zonă

Târgul Ieşilor se afla situat în perioada medievală pe una dintre cele mai importante artere comerciale din zonă, respectiv pe axa Lvov (Polonia) - Constantinopol, cel mai important oraş european din acea perioadă. Situarea pe această axă a ajutat la dezvoltarea sa, deoarece pe aici treceau toţi comercianţii spre şi dinspre Constantinopol.

Dezvoltarea oraşului

Târgul Ieşilor era dezvoltat iniţial în jurul curţii boiereşti de pe actualul amplasament al Palatului Culturii. În lateralul palatului, spre vest, era lunca Bahluiului, iar în spate era heleşteul domnesc. Accesul în curte era în lateral, spre locul în care este acum Teatrul „Luceafărul“. De jur împrejur erau sate, care au fost înglobate ulterior de Iaşi, după ce acesta s-a dezvoltat.

„Iniţial a fost o uliţă principală spre râul Cacaina, adică spre actualul Teatru «Luceafărul». Apoi, după ce această uliţă s-a umplut, a mai apărut încă o uliţă, paralelă cu cea existentă. Adică actualul Anastasie Panu. Apoi, după ce s-a umplut şi această uliţă, a mai apărut încă o uliţă paralelă cu celelalte, anume, actualul Costache Negri. Dezvoltarea oraşului a fost iniţial pe direcţia vest-est, între râul Bahlui şi Cacaina“, a mai spus profesorul Ioan Caproşu.

Capitală a Moldovei, din a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanu

Capitala Ţării Moldovei a fost iniţial Suceava, în inima vechii ţări. Aici era principala reşedinţă domnească, însă, existau şi alte reşedinţe domneşti secundare, unde domnul venea periodic să judece sau să emită legi.

Cum Ţara Moldovei s-a extins spre sud şi spre est, Suceava a rămas în nordul ţării. De aceea, Iaşul răspundea mai bine nevoilor, fiind aşezat în centrul noii Ţări a Moldovei.

„Nicăieri în feudalism, deşi în Moldova nu a fost un feudalism, nu a existat noţiunea de capitală. A existat o reşedinţă principală şi mai multe alte reşedinţe domneşti secundare. Domnia se muta dintr-un târg în altul, de la o curte la alta, pentru că domnul trebuia să judece şi să dea legi. În a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanu, reşedinţa principală a devenit Iaşul. Şi odată cu domnul Alexandru Lăpuşneanu s-au mutat şi boierii care aveau curţile în Suceava sau în împrejurimi. Însă nu aveau unde să îşi construiască case, pentru că cele trei uliţe erau deja ocupate. Aşa că au fost nevoiţi să construiască pe actualul bulevard Ştefan cel Mare, care s-a numit iniţial Uliţa Boierilor, sau Uliţa Boierească, sau Uliţa Mare“, a mai explicat profesorul universitar Ioan Caproşu.

Atunci a început o nouă etapă în dezvoltarea Iaşului, pe axa sud-nord. În scurt timp s-a construit până aproape de Copou. Pe noua uliţă a construit Vasile Lupu, între 1637 şi 1639, Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi“, care era prevăzută iniţial cu ziduri şi cu un turn cu ceas la intrare, primul ceas, de altfel, din Iaşi.

Prima şcoală în limba română

Odată devenit principala reşedinţă domnească, Iaşul a fost unul dintre oraşele care au pus un accent deosebit pe activităţile culturale, prin grija domnitorilor care au fost la conducerea ţării. Astfel, în 1640, Vasile Lupu a înfiinţat la Iaşi prima şcoală în limba română precum şi o tipografie la Biserica „Sf. Trei Ierarhi“. Trei ani mai târziu, în 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut tot la Iaşi.

De altfel, Vasile Lupu a fost unul dintre susţinătorii cei mai importanţi ai învăţământului, înfiinţând numeroase şcoli, unele dintre ele existând în prezent, cum este, de exemplu, liceul ce îi poartă în prezent numele, Şcoala Normală „Vasile Lupu“.

Numeroase intemperii de-a lungul istoriei

Deşi a fost capitală a Moldovei, deci mai apărat decât alte oraşe ale ţării, aceasta nu înseamnă că Iaşul a scăpat de probleme. Astfel, oraşul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538 şi de ruşi în 1686. Documentele vechi spun că oraşul a suferit foarte mult din aceste cauză, mai ales că toate casele erau construite din lemn şi, în plus, erau şi foarte apropiate una de celalaltă, ceea ce a făcut ca focul să se răspândească foarte rapid.

1862, ultimul an capitală a Moldovei

Până la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi al Ţării Româneşti, Iaşul a fost capitala Moldovei. Şi a mai continuat să fie pentru o perioadă scurtă de timp, până ce toate dregătoriile au fost mutate la Bucureşti.

Pe 15 ianuarie 1862, Alexandru Ioan Cuza a pus punct în istoria Iaşului de capitală. „Înălţimea Sa domnitorul a plecat luni pe 15 ale curentei şi se aşteaptă astă seară la capitală“, nota „Monitorul Oficial“ al României pe 18 ianuarie.

Imediat cum a plecat Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, pe casa antiunionistului Neculai Istrati, lângă reşedinţa domnească, a fost arborat stindardul Moldovei îndoliat cu o mare panglică neagră. Tot cu durere avea să se facă şi mutarea şcolii militare din Iaşi, unificată cu cea de la Bucureşti, deşi domnitorul Alexandru Ioan Cuza spusese de mai multe ori că „nu voi cruţa nimic spre a se ridica precum merită oraşul Iaşi care a fost leagănul Unirii“.

Sistematizarea oraşului, prilej de dărâmare a numeroase monumente

Până la venirea comuniştilor la putere, Iaşul şi-a conservat monumentele istorice pe care le avea. Însă, după ce aceştia au venit la putere, Iaşul a cunoscut o nouă dezvoltare, însă, una distructivă.

Odată cu „sistematizarea“ oraşului începută încă din 1960, dintr-o mare parte a monumentelor a rămas doar amintirea. Acum a fost distrus tot centrul comercial vechi, apărând parcul din faţa universităţii „Petre Andrei“, acum au fost demolate toate casele şi dughenile din centru, pentru a face loc actualelor blocuri. Tot acum a fost demolat turnul de la „Sf. Trei Ierarhi“, pentru a muta bulevardul, şi tot acum a dispărut şi Academia Mihăileană, din ea rămânând doar o placă comemorativă.

Numeroase proiecte pentru marcarea a 600 de ani de la atestare

Aniversarea a 600 de ani de atestare documentară a Iaşului a adunat un număr impresionant de proiecte de manifestări. Comisia de coordonare a evenimentelor, formată din oameni de cultură ieşeni, a definitivat o listă de 250 de propuneri. Organizarea tuturor evenimentelor nominalizate ar angrena un buget important, de aproximativ 30 de milioane de lei. Numai primele zece propuneri, care s-au bucurat de aprecierea majorităţii membrilor comisiei, necesită o finanţare totală de peste 2,5 milioane de lei.

Lista de evenimente va fi definitivată de Consiliul Local Municipal, care va dezbate propunerile în şedinţa de plen de la sfârşitul lunii ianuarie. Membrii Consiliului Local Municipal vor trebui să stabilească şi bugetul fiecărui eveniment, precum şi sursa de finanţare.

La începutul lunii februarie, Primăria va putea prezenta lista evenimentelor prin care se vor celebra cei 600 de ani de la atestarea documentară a Iaşului. Proiectele de manifestări, propuse de ONG-uri, instituţii sau cetăţeni, sunt foarte diverse, predominând însă evenimentele cu un caracter cultural. De altfel, primele zece propuneri, punctate generos de mai toţi membrii comisiei, privesc manifestări care să pună în valoare istoria şi cultura Iaşului.

Spaţiu expoziţional de artă contemporană

Unul din cele mai importante proiecte nominalizate de către comisie priveşte amenajarea unui spaţiu expoziţional de artă contemporană. Galeria ar urma să fie realizată în piaţeta Cub, de pe bulevardul Ştefan cel Mare şi doreşte să revitalizeze zona.

Conform proiectului propus de Fundaţia Culturală „Timpul“, amenajarea galeriei ar avea nevoie de un buget de aproximativ 400.000 de lei.

Cel mai costisitor proiect calificat în primele zece propuneri este cel al organizării, la Iaşi, a unui festival de jazz, care să adune artiştii cei mai importanţi din ţară şi din străinătate şi care se va bucura de un renume interna-ţional. Costul festivalului a fost estimat la 1,2 milioane de lei.

O altă propunere importantă priveşte reînfiinţarea Muzeului Municipal, care să aducă în faţa ieşenilor şi a turiştilor istoria oraşului. Comisia de coordonare a evenimentelor dedicate manifestărilor „Iaşi 600“ este formată din Nichita Danilov - directorul Casei de Cultură a Municipiului, scriitor, Matei Bejenaru - Asociaţia Culturală Vector, Adi Cristi - director general al Trustului de Presă „24 Ore“, scriitor, Ioan Holban - directorul Teatrului „Luceafărul“, Vasile Munteanu - directorul Direcţiei de Cultură a Judeţului Iaşi, Adriana Ioniuc - director ştiinţific al Complexului Muzeal „Moldova“, Cătălin Turliuc - profesor universitar, Insitutul „A. D. Xenopol“, Cassian Maria Spiridon - poet, Silviu Lupescu - director Editura Polirom, Valeriu Stancu - preşedintele Uniunii Scriitorilor Iaşi, Nicolae Dascălu - consilier cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor, Wilhelm Danca - rectorul Institutului Teologic Romano-Catolic, Constantin Tofan - preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici Iaşi, Viorel Munteanu - rectorul Universităţii de Arte Iaşi, Cristian Hadji-Culea - directorul Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi.

Logo pentru Iaşi 600

Pentru a da o mai mare importanţă evenimentelor din acest an, consilierii locali ieşeni au decis să aleagă şi un logo, care să fie asociat cu proiectele şi manifestările dedicate sărbătoririi celor 600 de ani. Logo-ul câştigător a fost făcut de Gabriel Ţigănaşu, student al Universităţii de Arte „George Enescu“din Iaşi. „Câştigătorul concursului organizat de Primărie pentru alegerea unui logo a fost Gabriel Tigănaşu, care va primi un premiu de 700 de euro. Pe locul doi s-a clasat propunerea făcută de Lucian Acatrinei, care va primi un premiu de 200 de euro, iar pe locul al treilea s-a clasat propunerea Tatianei Cerneţchi, care va primi un premiu de 100 de euro“, a declarat Cosmin Coman, directorul Direcţiei de Programe şi Servicii pentru Comunitate, din cadrul Primăriei Municipiului Iaşi.

Conform descrierii autorului, logoul are ca parte centrală imaginea stilizată a turnului principal al Palatului Culturii, simbol inconfundabil şi familiar al Iaşului. Simbolul grafic ce învăluie turnul poate avea mai mute interpretări: pană de scris, ca simbol al culturii şi educaţiei la care Iaşul a contribuit din plin de-a lungul istoriei, stindard, ca simbol al rolului de conducător pe care l-a avut şi îl are oraşul în istoria României (capitală a Moldovei, capitală culturală a României), iar ultima interpretare este cea de flacără, ca simbol al luminii călăuzitoare. Acest simbol grafic se continuă din ultima cifră a numărului 600, alcătuind împreună cu aceasta o spirală, ce reprezintă continuitate şi evoluţie.

▲ Liderii politici au venit la Iaşi pentru a sărbători 149 de ani de la Unire

Ieri, odată cu aniversarea a 149 de ani de la Unirea Principatelor, a avut loc şi lansarea manifestărilor dedicate atestării a 600 de ani de la atestarea documentară a Iaşului. Astfel, dimineaţă a avut loc, la primărie, o dezbatere despre Iaşi şi Unire, la care au participat importanţi istorici, precum academicianul Alexandru Zub, Mihai Ştefan Ceauşu, Dumitru Vitcu, Dumitru Ivănescu sau Cătălin Turliuc.

Manifestările dedicate Unirii Principatelor Române i-au adus la Iaşi pe preşedintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, dar şi pe liderul PSD, Mircea Geoană, pe preşedintele de onoare al social-democraţilor, Ion Iliescu, precum şi numeroşi miniştri şi politicieni.

De pe scena amplasată în Piaţa Unirii, unde tronează statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, preşedintele Traian Băsescu a declarat că, în 1859, când s-a realizat Unirea Principatelor Române, eveniment care a fost o expresie a voinţei poporului, românii au avut şansa să aibă oameni politici inteligenţi. „Azi, la sărbătoarea populară de la Iaşi, este bine să privim la viitor. România are nevoie de reforme, de continuarea proceselor de modernizare a statului român, a justiţiei, de instituţii ale administraţiei de stat care să îi servească pe români, de modernizarea agriculturii, educaţiei, sănătăţii, a infrastructurii şi a aparatului birocratic al statului român“, a afirmat Traian Băsescu.

Prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu a afirmat că, în urmă cu 149 de ani, liderii politici, indiferent de culoarea lor politică, „au ştiut să pună interesele României înaintea intereselor politice personale“ şi „au lăsat deoparte toate neînţelegerile şi disensiunile pentru alegerea aceluiaşi domnitor, Alexandru Ioan Cuza“.

Înfrăţire cu Chişinăul, de Ziua Unirii

Iaşul şi Chişinăul au devenit „fraţi“ pe 24 ianuarie, când românii aniversează împlinirea a 149 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor. Acordul de înfrăţire a Chişinăului cu Iaşul a fost aprobat, marţi, în cadrul unei şedinţe extraordinare a Consiliului Municipal al capitalei Republicii Moldova. Decizia a fost aprobată cu votul a 26 de consilieri, din totalul de 51 de membri ai Consiliului, cu nouă voturi mai mult decât treimea necesară pentru ca proiectul să fie adoptat, deşi comuniştii din Consiliul Municipal Chişinău nu au participat la vot.