Apele subterane, o resursă de mare preț

În fiecare an, la data de 22 martie, este marcată Ziua Mondială a Apei, moment potrivit pentru autoritățile din domeniu să pună pe agenda publică tema importanței unei resurse considerate strategice. Anul acesta toate activitățile dedicate acestei zile se desfășoară sub deviza „Apele subterane: să facem invizibilul vizibil!”

Instituită prin adoptarea hotărârii din 22 decembrie 1992 a Conferinței Națiunilor Unite asupra mediului înconjurător de la Rio de Janeiro, Ziua Mondială a Apei (World Water Day) are rolul de a trage un semnal de alarmă asupra necesității de a proteja resursele globale de apă. În 2022, tema supusă atenției publice este rolul și importanța apelor subterane.

Potrivit specialiștilor, apele subterane se găsesc în formațiuni geologice cu premise favorabile acumulării unor volume importante de apă. Acestea constituie cel mai mare rezervor de apă dulce din lume și reprezintă mai mult de 97% din rezervele de ape dulci disponibile pe glob (excluzând gheţarii și calotele glaciare). Estimările arată că apele subterane pot să satisfacă nevoile unei populații în continuă creștere la nivel global. În prezent, peste jumătate din planetă se aprovizionează cu apă potabilă ce provine din resursele de apă subterană. De asemenea, statisticile realizate la nivel european arată că 75% dintre locuitorii Uniunii Euro­pene depind de apele subterane pentru alimentarea cu apă.

Conform unui comunicat al Administrației Naționale Apele Române (ANAR), în țara noastră apele subterane sunt folosite atât pentru alimentarea cu apă a populaţiei, pentru care se folosesc cele mai mari volume de apă captate, cât şi pentru industrie și agricultură. Din acest punct de vedere, apele constituie o resursă strategică, mai ales în perioadele de secetă, când acționează ca o rezervă-tampon, fiind esențiale pentru mediu și refacerea ecosistemelor. Totuși, acestea nu sunt resurse inepuizabile, de aceea trebuie să existe mai multă grijă pentru protejarea lor.

„În cadrul Planurilor de Management Bazinale și actualizările acestora, specialiștii Apelor Române realizează evaluarea cantitativă și calitativă a stării corpurilor de apă subterană, inclusiv analiza presiunilor antropice la care sunt supuse și care pot conduce la deteriorarea stării bune a apelor subterane. În calitate de administratori ai resurselor de apă, căutăm să identificăm cele mai bune soluții și măsuri pentru a preveni, limita poluarea și suprautilizarea acestora”, a explicat Gabriel Francisc Știka, directorul general al ANAR.

Începând din 14 martie (Ziua Internaţională a Râurilor) și până în 22 martie (Ziua Mondială a Apei), angajații Administrațiilor Bazinale de Apă (Apele Române Prut-Bârlad, Apele Române Siret, Apele Române Buzău-Ialomiţa, Apele Române Argeș-Vedea, Apele Române Jiu, Apele Române Olt), alături de autoritățile locale și mii de voluntari, au participat la activități de ecologizare, educare și conștien­tizare, desfășurate în special în zonele în care locuitorii sunt afectați de poluarea apelor cu plastic, în cadrul programului „Cu apele curate”.

În acest interval, numit generic „Săptămâna apelor”, au avut loc sau încă se desfășoară acțiuni de ecologizare: pe Dunăre, la Brăila, Drobeta-Turnu Severin, Călărași, Giurgiu, Turnu Măgurele și Olte­nița; pe Trotuș și Siret, la Adjud; pe Buzău, la Nehoiu; pe Valea Bradului, la Bradu și Oștimpocii; pe Ghimbășel, la Brașov; pe Jiu, la Târgu Jiu; pe Topolog, la Nicolae Bălcescu; pe lacul Băltenii de Sus, la Mahmudia; pe Olt, la Vâlcea.

Poluarea, cea mai mare amenințare

Într-un mesaj adresat cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna, a atras atenția că există „două pericole majore care pot atenta la calitatea sau chiar la existența apelor subterane: pericolul poluării și schimbările climatice”.

În ceea ce privește poluarea, aceas­ta apare în cazul depozitării ilegale de deșeuri, a depozitării gunoiului de grajd, din cauza căruia apare poluarea cu nitriți a apelor subterane, dar și din cauza anumitor substanțe utilizate în agricultură. „Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor derulează un proiect prin intermediul căruia fermierii sunt învățați și ajutați concret în ceea ce privește depozitarea corectă a acestor deșeuri, prin construirea de platforme de depozitare”, a subliniat ministrul.

Acesta a mai amintit că o componentă foarte importantă a Planului Național de Redresare și Reziliență se referă la Managementul apei, pentru care este alocat un buget de 1,462 miliarde de euro. Printre investițiile care urmează să fie făcute în acest domeniu se numără 1.600 de kilometri de rețele de apă în localități cu peste 2.000 de locuitori, 2.500 de kilometri de rețele de canalizare în localități cu peste 2.000 de locuitori și 400 de kilometri de rețele de canalizare în cele cu mai puțin de 2.000 de locuitori, dar și conectarea a 88.400 de gospodării la rețele de apă și canalizare prin programul național „Prima conectare la apă și canalizare”. De asemenea, cel puțin 510 kilometri de linii de apărare împotriva inundațiilor vor fi reabilitate în conformitate cu Directiva privind inundațiile și cu Strategia națio­nală pentru gestionarea riscului de inun­dații.