Ce sunt colindele, ce origine, ce vechime și ce răspândire au? Colindul e un „gen de cântec ritual străvechi cu funcție de urare, de felicitare, practicat în timpul sărbătorilor de iarnă (24 decembrie - 6 ian
Arhiepiscopia Timișoarei la cea de-a 75-a aniversare
La 24 aprilie 1947, Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit sub președinția Patriarhului Nicodim Munteanu, a aprobat ridicarea scaunului episcopal de la Timișoara la rangul de Arhiepiscopie.
Gramata patriarhală emisă la 24 iunie 1947 subliniază că Sinodul Permanent, „apreciind așa cum se cuvine stăruința în dreapta credință și atașamentul față de Biserica străbună ale fiilor săi duhovnicești de pe frumoasele plaiuri bănățene, exteriorizate și prin sacrificiile materiale cu care au ridicat deosebitul de frumos lăcaș al Domnului în orașul Timișoara, a găsit de bine să ia în considerare cererile repetate ale acestor credincioși bănățeni pentru înălțarea în rang a episcopiei lor din Timișoara” (I.D. Suciu, R. Constantinescu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, vol. II, Ed. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1980, p. 1028; Petrică Zamela, Mitropolitul Vasile Lăzărescu al Banatului [1894-1969]. Monografie istorică, Ed. Universității din Oradea, 2011, pp. 81-82).
Ridicarea scaunului episcopal al Timișoarei pe piedestalul istoric de altădată s-a bucurat și de sprijinul Guvernului României, care a aprobat această hotărâre a Sinodului Permanent, „ca un semn de ocrotire și cinstire din partea înaltului for bisericesc” (Suciu, Constantinescu, p. 1028).
Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii noastre a fost întărită de Legea nr. 195 din 30 mai 1947, votată de Adunarea Deputaților și publicată în Monitorul Oficial nr. 135 din 17 iunie 1947: „Scaunul episcopal ortodox român al Timișoarei se ridică la rangul de scaun arhiepiscopal, pe data publicării acestei legi”, iar „titularul Eparhiei Ortodoxe Române a Timișoarei devine arhiepiscop ortodox român al Timișoarei” („Biserica Bănățeană”, Timișoara, anul VIII, nr. 26-27, 30 iunie 1947, pp. 26-27).
Profund recunoscători pentru împlinirea acestui vechi deziderat al românilor ortodocși din Banat, membrii Adunării eparhiale au adresat mulțumiri Patriarhului Nicodim Munteanu și Guvernului României pentru „înălțarea Episcopiei Ortodoxe Române a Timișoarei la rangul de Arhiepiscopie” (I.D. Suciu, Monografia Mitropoliei Banatului, Ed. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1977, p. 235).
Evenimentul istoric al înălțării Episcopiei de la Timișoara la rangul de Arhiepiscopie a fost primit cu mare bucurie de către clericii și credincioșii bănățeni. Astfel, „Biserica Bănățeană” și „Calendarul Arhiepiscopiei Timișorii”, organe oficiale de presă ale Episcopiei Timișoarei, au publicat materiale ample consacrate manifestărilor organizate la data de 29 iunie, în capitala Banatului, pe care le-au intitulat „Sărbătoarea Ortodoxiei bănățene” și „Festivitățile de la Timișoara” („Biserica Bănățeană”, pp. 4-6; „Calendarul Arhiepiscopiei Timișorii pe anul de la Hristos 1948”, pp. 53-59). „Biserica Bănățeană” subliniază că „ziua de 29 iunie marchează un act istoric de o deosebită importanță pentru Ortodoxia românească din acest colț de țară. În această zi măreață a avut loc solemnitatea ridicării scaunului episcopal al Timișoarei la rangul de scaun arhiepiscopesc”, Episcopul Vasile Lăzărescu fiind înălțat la rangul de arhiepiscop. „La marea sărbătoare - se arată în continuare - au participat în mod tainic și umbrele falangei de luptători, care au militat pentru realizarea acestui sfânt ideal al românismului bănățean”, adică vrednicii înaintași luptători, de-a lungul vremurilor, pentru înfăptuirea sa.
După oficierea Sfintei Liturghii în actuala Catedrală Mitropolitană, ministrul Cultelor, Radu Roșculeț, a citit Legea nr. 195/1947 prin care Episcopia Timișoarei a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie, iar delegatul Sfântului Sinod, preotul Gheorghe Vintilescu, a lecturat gramata Sfântului Sinod care subliniază „stăruința în dreapta credință și atașamentul față de Biserica străbună ale fiilor săi duhovnicești de pe frumoasele plaiuri bănățene, exteriorizate și prin sacrificiile materiale cu care au ridicat deosebitul de frumos lăcaș al Domnului în orașul Timișoara...” Gramata patriarhală se încheie cu „speranța nestrămutată că această înălțare în rang va fi un îndemn în plus pentru credincioșii bănățeni spre o mai mare întărire în dreapta credință în Atotputernicul Dumnezeu”.
În cadrul luărilor de cuvânt, ministrul Radu Roșculeț a evidențiat din nou că actul istoric din catedrală s-a înfăptuit în urma „înaltei dorințe a credincioșilor din acest colț de țară [...]. Biserica noastră străbună - menționa ministrul - în trecutul întreg al neamului a fost păstrătoarea culturii și a datinilor noastre, îndeosebi în aceste părți [...]. Ne dăm seama că ceea ce poate să înalțe omenirea, s-o spiritualizeze, s-o înfrățească este numai instituția divină a Bisericii”.
Cuvântul Arhiepiscopului Vasile Lăzărescu a făcut referire la demersurile efectuate de Eftimie Murgu, tribunul Banatului, care cerea, în anul 1848, pe Câmpia Libertății de la Lugoj, ca românilor bănățeni „să li se dea obișnuitul lor mitropolit” și la Andrei Mocioni, vajnicul susținător al străvechiului deziderat ca „Biserica strămoșească din aceste părți să fie ridicată de pe deal pe munte, după vrednicia ei în trecutul neamului” („Calendarul Arhiepiscopiei...”, p. 57). Adresându-se în mod direct credincioșilor prezenți și păstoriților săi de pe întregul cuprins al eparhiei, ierarhul își exprima nădejdea că „ceea ce s-a făcut astăzi va atașa pe credincioșii bănățeni și mai mult de Biserică. Vă rog, iubiții mei credincioși, să luați aminte la atenția ce se arată Bisericii noastre. Este primul pas spre desăvârșita emancipare a Bisericii noastre bănățene”.
Manifestările solemne consacrate ridicării Episcopiei de la Timișoara la rangul de Arhiepiscopie au fost onorate de reprezentanții confesiunilor catolice, greco-catolice, sârbești, luterane și reformate din oraș, în frunte cu episcopul romano-catolic Augustin Pacha, dar și de reprezentanții autorităților locale.
Ecourile evenimentului bisericesc de la Timișoara au ajuns și în presa națională, bisericească și laică. Spre pildă, „Telegraful român” de la Sibiu, cel mai vechi ziar cu apariție neîntreruptă din țara noastră, în articolul intitulat O solemnitate înălțătoare, nota: „Frumoasa metropolă a Banatului a trăit Duminică (29 iunie a.c.) clipe de însuflețită și adâncă prăznuire cu prilejul înălțării Episcopiei Timișoarei la rangul de Arhiepiscopie și a învestirii P.S. Episcop Dr. Vasile Lăzărescu cu gradul de Arhiepiscop al Banatului” („Telegraful român”, Sibiu, 1947, nr. 25-26). Prestigioasa publicație mitropolitană de la Sibiu își informa apoi cititorii și despre modul de desfășurare a acestei solemnități înălțătoare, trecând în revistă personalitățile bisericești și laice prezente și luările de cuvânt.
„Jurnalul de dimineață” din București a prezentat cititorilor evenimentul de la Timișoara în articolul intitulat Înălțătoarea sărbătoare bisericească din capitala Banatului („Jurnalul de dimineață”, București, nr. 773/3 iulie 1947): „Frumoasa capitală a Banatului, îmbrăcând straie sărbătorești, a trăit clipe de adâncă viețuire creștină alături de clerul și păstorul sufletesc, învățatul ierarh I.P.S. Arhiepiscop Vasile, ctitor de catedrală și înflăcărat propovăduitor de viață ortodoxă”. Ziarul bucureștean precizează că la această solemnitate a participat o „mulțime imensă”, ceea ce „a dovedit cu prisosință că acest deziderat bisericesc nu a reprezentat nicidecum fala și mândria câtorva din ierarhia clerului înalt, ci înfățișa un act trăit și simțit în adâncuri de tot norodul bănățean”.
În concluzie, reînființarea Arhiepiscopiei Timișoarei este un act istoric și de recunoaștere a rolului pe care l-a avut Biserica noastră în viața spirituală, națională și culturală a românilor ortodocși trăitori pe plaiurile binecuvântate ale Banatului. Prin ridicarea eparhiei la rangul de Arhiepiscopie începe, totodată, o nouă etapă în viața bisericească a românilor bănățeni, pentru înfăptuirea căreia au luptat fruntașii Ortodoxiei românești bănățene de-a lungul secolelor, unii fiind aspru prigoniți pentru aceasta de către stăpânitorii vremelnici ai Banatului.
Înălțarea la rangul de Arhiepiscop a Episcopului Vasile Lăzărescu, „distins cărturar al Bisericii noastre”, cum îl numea fostul ministru Radu Roșculeț, nu este doar un act de dreptate istorică, ci și de recunoaștere a activității teologice, pastorale și culturale desfășurate de acest vrednic ierarh la Sibiu și la Oradea, la Caransebeș și Timișoara, încununată de ctitorirea monumentalei Catedrale Mitropolitane din capitala Banatului.