Cu mulți ani în urmă, aflându-mă într-o cameră a institutului care găzduiește marele radiotelescop de la Effelsberg, priveam prin fereastră la antena cu diametrul de 100 m, cea mai mare antenă mobilă din
„Au existat tenori şi a existat Pavarotti…“
Pe 6 septembrie, Luciano Pavarotti, un geniu al muzicii internaţionale, s-a stins, înconjurat de familie, la Modena, în Italia. Celebrele sale arii, aplaudate şi ascultate de o lume întreagă, au rămas spre amintire, imprimate pe milioanele de discuri ce au fost vândute în toată lumea.
Luciano Pavarotti, cel mai mare tenor al muzicii internaţionale, a plecat în lumea îngerilor, în dimineaţa zilei de şase septembrie, după o lungă suferinţă provocată de cancerul la pancreas. În urma sa a rămas o familie îndurerată şi tristeţe în rândul milioanelor de fani din întreaga lume. Maestrul a suferit o intervenţie chirurgicală pentru extirparea unei tumori la pancreas în iulie 2006, în perioada care a urmat, toate concertele fiindu-i anulate. Abia în noiembrie a urmat o nouă apariţie publică, la New York, în cadrul Festivalului Muzical de la Bergamo, când a primit premiul Donizetti, ca recunoaştere a felului în care a interpretat opera acestui compozitor pe scenele din întreaga lume. Turneul prin care şi-a luat, practic, rămas bun de la fani, prieteni şi admiratori, „Farewell Tour“, s-a derulat în perioada 2003-iulie 2006 Un tenor de excepţie născut într-o familie de brutari Pe 12 octombrie 2005, în ziua în care a aniversat 70 de ani de viaţă, Luciano Pavarotti s-a retras din viaţa muzicală. Pentru ultimul său spectacol, tenorul a ales o partitură extrem de dificilă, dar sugestivă pentru întreaga sa viaţă: „La forza del destino“. Cel care avea să devină un geniu în muzica clasică internaţională s-a născut pe 12 octombrie 1935, la Modena, în Italia, într-o familie de brutari. În copilărie era pasionat de sport, practicând asiduu fotbalul, tenisul şi călăria. A studiat apoi pedagogia la „Scuole delle Magistrale“ din Modena, fiind profesor pentru doi ani de zile la Şcoala Populară din localitate. Ulterior, a urmat studii muzicale la Arrigo Pola şi Ettore Campogalliani din Mantua. Debutul în prestigioasa carieră muzicală ce avea să urmeze s-a produs în anul 1961, pe scena Operei Reggio Emilia, cu rolul Rodolfo, din opera „Boema“ de Giaccomo Puccini. În 1965, a fost partenerul Joanei Sutherland în „Lucia di Lammermoor“, pentru prima oară pe o scenă americană. Un an mai târziu, a debutat în „I Capuletti e di Montecci“ de Bellini, pe scena Scalei din Milano, iar în 1968, a interpretat din nou rolul lui Rudolf în opera „Boema“, de data aceasta la Metropolitan, în New York. În 1986, a cântat, pentru prima oară, pe o scenă din China, iar la 3 mai 1990 a debutat la Moscova. Un artist cu suflet mare Luciano Pavarotti a fost iniţiatorul seriei de spectacole „Pavarotti şi prietenii“, organizată în scopuri caritabile. A cântat pe marile scene ale lumii alături de voci consacrate aparţinând tuturor genurilor muzicale. Printre partenerii săi de scenă s-au numărat Bryan Adams, Jon Bon Jovi, Boyzone, U2, Mariah Carey, Eric Clapton, Joe Cocker, Gloria Estefan sau Elton John. De-a lungul carierei a jucat şi în filme: „Yes Giorgio“ - 1981 şi „Rigoletto“ - 1982, a scris câteva cărţi cu tentă autobiografică, printre care celebrele „Povestea mea“ (1981) şi „Grandissimo Pavarotti“ (1986). Faima mondială a cunoscut-o alături de tenorii spanioli Placido Domingo şi Jose Carreras, în seria de concerte „The Three Tenors“. Primul concert al marelui tenor în România a avut loc pe 11 august 1999. Organizat cu ocazia „eclipsei de soare a Mileniului“, concertul susţinut de Pavarotti s-a desfăşurat la Bucureşti, pe scena modulară din Piaţa Constituţiei. Personalităţi marcante au plâns moartea muzicianului Marele tenor italian a părăsit scena vieţii la 71 de ani. În ultimele luni de dinaintea morţii, Pavarotti n-a mai vrut să-şi asculte vocea. Într-un interviu acordat ziarului „Corriere della Sera“, tenorul declara: „În pofida stării mele, prietenia celor Trei Tenori nu s-a dizolvat. Placido Domingo a venit să mă vadă de câteva ori, iar Jose Carreras m-a sunat. Am cântat frumos împreună. Dar nu-mi mai place deloc să mă ascult. Nu vreau să-mi mai aud vocea. Dacă ar fi să mă invitaţi la cină şi, într-o încercare de a-mi face pe plac aţi pune un disc cu mine, aş pleca imediat. Dacă vreţi să rămân, atunci ar trebui să-l ascultăm pe Placido“. După decesul muzicianului italian, personalităţi ale lumii muzicale, culturale şi politice au trimis mesaje prin care şi-au exprimat regretul şi au deplâns moartea celui care a strălucit pe scenele de pe întreg mapamondul. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat moartea tenorului drept „o pierdere pentru cultura mondială“. „Cu profundă durere am primit vestea morţii marelui Luciano Pavarotti. În Rusia, maestrul Pavarotti a fost întotdeauna admirat, iar concertele sale au avut întotdeauna mare succes în ţara noastră“, a mai declarat şeful statului rus în mesajul său de condoleanţe transmis preşedintelui italian, Giorgio Napolitano. Moştenitorul Coroanei britanice, Prinţul Charles, a declarat că „lumea va părea mai goală“ fără tenorul italian Luciano Pavarotti: „Lumea va părea mai goală fără el, fără generozitatea spiritului său. În calitate de responsabil al Operei Royal din Londra, de 32 de ani, ştiu ce stea reprezenta el pe firmamentul operei şi sunt profund recunoscător că am putut trăi într-un moment în care exista un asemenea talent pe pământ“, a adăugat Prinţul. Tenorul Placido Domingo, care a cântat cu Pavarotti şi Jose Carreras în concertele celor „Trei tenori“, a subliniat şi el calitatea unică a vocii maestrului: „Am admirat întotdeauna gloria divină a vocii sale, cu un timbru special ce putea fi recunoscut dintr-o mie“, a declarat Domingo într-un comunicat dat publicităţii la Los Angeles, precizând că adora la Pavarotti şi „un simţ minunat al umorului“. Un prieten bun, cu un remarcabil simţ al umorului Aşa l-a cracterizat şi tenorul spaniol Jose Carreras, un bun prieten şi un partener de scenă de excepţie a lui Pavarotti. „Cele mai frumoase amintiri sunt cele din intimitate. Avea o personalitate foarte amuzantă. Trebuie să ne amintim de el ca de marele artist care a fost, un om cu o carismă extraordinară“, a declarat Carreras. „Au existat tenori şi a existat Pavarotti. Marele său merit este că a abordat muzica în totalitatea sa, de la canţonete la lirică, trecând prin operetă“, a declarat la rândul său regizorul italian Franco Zeffirelli. Într-un comunicat de presă, Ambasada Italiei la Bucureşti consemna că „prin dispariţia marelui tenor Luciano Pavarotti, se stinge una dintre icoanele secolului XX, o personalitate puternică, caldă, capabilă să strângă în jurul său mulţimi imense, nu doar de pasionaţi ai liricii, ci şi de iubitori ai muzicii pop şi contemporane“. 50.000 de admiratori l-au condus pe ultimul drum Potrivit informaţiilor furnizate de presa italiană, circa 50.000 de admiratori au participat la sfârşitul săptămânii trecute la funeraliile tenorului Luciano Pavarotti. De asemenea, în cele două zile care au precedat înmormântarea, aproximativ 100.000 de persoane au venit la Modena pentru a-i aduce un ultim omagiu. Cifrele sistemului de evaluare a audienţei televiziunii, publicate de agenţia Ansa, arătau că peste cinci milioane de italieni au urmărit pe micile ecrane funeraliile tenorului Luciano Pavarotti, retransmise în direct de televiziunea publică Rai. Printre personalităţile marcante care au participat la înmormântare se numără şeful Guvernului italian, Romano Prodi, ex-secretarul general al Naţiunilor Unite, Kofi Annan, şi cântăreţul grupului irlandez U2, Bono.