Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Documentar Biserica „Sfântul Gheorghe-Mirăuţi“ înaintea restaurării

Biserica „Sfântul Gheorghe-Mirăuţi“ înaintea restaurării

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Documentar
Data: 28 Aprilie 2011

La vremea ctitoririi de către domnitorul Petru Muşat, Biserica "Sf. Gheorghe"

(sec. XIV), numită mai apoi "Mirăuţi", era una dintre cele mai mari din principatul Moldovei. De altfel, aceasta a devenit Catedrala mitropolitană, care adăpostea moaştele "Sf. Iosan cel Nou" şi în care erau unşi domnii Moldovei. După ocuparea nordului Moldovei de către austrieci (1775), lăcaşul a ajuns în părăsire, în 1792 un alogen propunând chiar demolarea acestuia pentru a folosi piatra la ridicarea unei locuinţe. Dar s-au opus târgoveţii suceveni, care au salvat vechiul altar ortodox. Totuşi, lăcaşul era râvnit la 1815 de comunitatea lutherană din Suceava, care dorea să-şi ţină slujbele aici. La 1825 ajunge magazie a unei unităţi militare, apoi depozit de produse din pielărie. Un maior român, Florea, a fost cel care a răscumpărat-o, redând-o comunităţii româneşti din Suceava, în testament exprimându-şi dorinţa să fie restaurată atunci când se va putea. Abia după 1880, marele patriot român Eudoxiu Hurmuzachi, cu sprijinul mitropolitului Silvestru Morariu Andrievici, a iniţiat restaurarea vechiului lăcaş. (Adrian Nicolae Petcu)