Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Documentar Biserica Ştirbei, bijuterie a arhitecturii bisericeşti din Craiova

Biserica Ştirbei, bijuterie a arhitecturii bisericeşti din Craiova

Un articol de: Pr. Ioniță Apostolache - 28 Ianuarie 2009

Biserica „Sfânta Treime“ din Craiova este o bijuterie arhitectonică, reclădită în secolul al XVIII-lea pe vechi temelii de cunoscutul arhitect şi restaurator francez André Leucomte de Nouy, cu banii principilor Alexandru şi Dimitrie Ştirbei. Prima biserică în stil brâncovenesc a fost ridicată aici de jupâneasa Dumitrana Ştirboaica între anii 1765-1768. Aici s-au adăpostit arnăuţii veniţi de la Bucureşti în 1821 pentru a-l prinde pe Tudor Vladimirescu. La lucrările de înfrumuseţare şi reconsolidare a bisericii au participat şi membrii familiei princiare Ştirbei: marea vorniceasă Ecaterina Bibescu şi mai ales fiul ei, marele logofăt şi viitorul domn al Ţării Româneşti, Barbu Ştirbei. Din fondurile bisericii s-a construit în 1890 un dispensar medical pentru persoanele sărace, care a funcţionat aici până în 1939.

Biserica „Sfânta Treime“ - Ştirbei din Craiova este ctitoria bătrânei jupânese Dumitrana Ştirboaica, care a ridicat aici o frumoasă biserică în stil brâncovenesc între anii 1765-1768, lucru atestat documentar în anul 1765, când ni se spune că: „Dumitrana Ştirboaica făcuse o biserică lângă casele sale din Craiova“.

Jupâneasa Dumitrana Ştirbei şi-a ridicat ctitoria la cea dintâi margine a Craiovei, potrivit obiceiului boierilor care nu se „gospodăreau“ în înghesuiala târgului, ci la margine, pentru a avea spaţiu pentru „curte“.

Jupâneasa Dumitrana a avut grijă toată viaţa de ctitoria sa, pe care a îngrijit-o şi a iubit-o. În anul 1782 ea comanda la Sibiu un policandru cu 24 de sfeşnice. În acelaşi an a fost zugrăvită biserica, iar cu această ocazie au fost aduse, tot de la Sibiu, prin intermediul unui prieten negustor al familiei Ştirbei: „20 de tefele de aur bun leşesc, câte trei lei şi jumătate tefeaua“. Zugravul a fost tocmit, încă din anul 1780, şi adus de la Sibiu de către vornicul Barbu Ştirbei, fiul marii vornicese Ecaterina Bibescu. În anul 1790, biserica este înzestrată cu un clopot de 100 de phunţi, care se găseşte şi astăzi în clopotniţa din faţa bisericii.

În anul 1811, în curtea bisericii sunt construite mai multe chilii, după dorinţa exprimată de vornicul Barbu Ştirbei în testamentul său: „Toţi banii mei care se vor găsi în argint şi aur, toţi îi las prea iubitei mele soţii Catinca, ca să dea şi să-mi caute sufletul şi să se facă chiliile la Sfânta Troiţă din Craiova cu două rânduri de case, adică şi casele deasupra chiliilor.“

În lucrarea „Istoria Daciei“, Biserica Ştirbei este trecută printre cele cinci biserici de piatră ale oraşului: „a lui Petre Bojiu, a Ştirboaicei, a Sfântului Ioan, a Ungurelului şi a Jianului“.

Martoră a evenimentelor din 1821

De numele Bisericii „Sfânta Treime“ se leagă şi câteva evenimente din anul revoluţionar 1821. Aici s-au adăpostit arnăuţii veniţi de la Bucureşti pentru a-l prinde pe Tudor Vladimirescu. Ei s-au închis în biserică provocându-i mari stricăciuni. În urma acestui incident, biserica a trebuit să fie reparată, lucru menţionat de către marele istoric Nicolae Iorga în lucrarea sa „Oraşe oltene şi mai ales Craiova, pe pragul vremurilor noi“. Cutremurul din 1838 a afectat-o din nou, fiind nevoie de noi reparaţii.

Actuala Biserică „Sfânta Treime“ este o bijuterie arhitectonică, reclădită pe vechile temelii, în secolul XVIII-lea, după planurile cunoscutului arhitect şi restaurator francez André Leucomte de Nouy, sub ctitoria principilor Alexandru şi Dimitrie Ştirbei. A fost ultima lucrare pe care arhitectul francez a făcut-o în ţara noastră. Resfinţirea a avut loc la 15 octombrie 1906, fiind săvârşită de către PS Atanasie Mironescu, episcopul Râmnicului şi Noului Severin. La eveniment au participat principele Barbu Alexandru Ştirbei, precum şi epitropii Grigorie Argetoianu şi Toma Marocneanu.

La 24 ianuarie 1859, în faţa bisericii s-a dansat Hora Unirii, moment imobilizat de pictorul Teodor Aman, a cărui casă era în faţa bisericii. În anul 1903, epitropia bisericii va cumpăra de la Teodor Aman această casă, care mai târziu va fi demolată, în locul ei amenajându-se un frumos spaţiu verde.

După aproape 100 de ani de la acest eveniment, în anul 1995, a fost refăcută pictura, iar pe 12 iunie a aceluiaşi an, mitropolitul de atunci al Olteniei, Nestor Vornicescu, a săvârşit slujba de resfinţire a bisericii.

Paraclis voievodal şi centru sanitar pentru săraci

Biserica „Sfânta Treime“ - Ştirbei a fost întotdeauna paraclis voievodal, abia foarte târziu devenind biserică de enorie. A fost locul de refugiu şi meditaţie pentru prinţul Ştirbei, unde venea adesea pentru a se linişti.

Caracterul de biserică particulară reiese şi din faptul că urmaşii ctitorilor, împreună cu epitropii sfântului lăcaş, au căutat întotdeauna să rezolve pe cont propriu problemele cu care s-a confruntat biserica. Aşa se explică şi numărul mic de familii pe care îl are astăzi parohia „Sfânta Treime“.

Din fondurile bisericii s-a încercat, în anul 1890, să se construiască un spital, dar aceasta nefiind cu putinţă, a fost construit un dispensar, pentru persoanele sărace, adăpostit provizoriu în casele din curtea bisericii. Dispensarul a fost desfiinţat în anul 1939, dar epitropia bisericii a obţinut acordul autorităţilor locale pentru a-l muta într-o altă incintă, pe strada Islaz, unde funcţionează şi astăzi, de data aceasta ca dispensar studenţesc al Universităţii din Craiova.

Odată cu dispensarul de pe strada Islaz, s-a construit şi casa parohială, la cele două construcţii putându-se distinge aceeaşi arhitectură. Clădirea în care funcţionează astăzi actualul centru sanitar a trecut în uzul Universităţii din Craiova din anul 1948, atunci când Biserica „Sfânta Treime“ l-a cedat pentru folosul studenţilor craioveni.

Întreţinerea fostului dispensar de la Biserica Ştirbei era asigurată din veniturile paraclisului voievodal şi din moşiile de care biserica dispunea prin donaţii.

O bijuterie a arhitecturii bisericeşti din Craiova

Datorită calităţii sale de paraclis voievodal, cinste de care s-a bucurat ani de-a rândul, Biserica „Sfânta Treime“ - Ştirbei din Craiova a fost şi este considerată o bijuterie a arhitecturii bisericeşti din oraş şi din întreaga Oltenie. Pictura de o frumuseţe aparte, mobilierul lucrat în Franţa şi montat aici în anul 1906, clopotniţa care şi-a păstrat forma originală din timpul primei construcţii, avantajul poziţiei sale (fiind aşezată chiar în centrul oraşului), toate acestea fac din Biserica „Sfânta Treime“ unul dintre cele mai importante obiective turistice ale oraşului Craiova.

În biserică sunt îngropaţi Dumitrache Bibescu şi soţia sa, Catinca Văcărescu. Este singura biserică din Craiova care are statuia ctitorului în curte; monumentul domnitorului Barbu Ştirbei (stând în permanenţă de veghe la uşa casei sale) a fost sculptat de Jean Lecomte de Nouy- fratele lui André de Nouy.

Acum biserică de enorie, vechiul paraclis voievodal „Sfânta Treime“ - Ştirbei este locul cel mai căutat de tinerii care vor să-şi unească destinele în faţa lui Dumnezeu.