Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că, astăzi, aproape 1.850.000 de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora. Mărturie a acestei evlavii stau şi numeroasele biserici parohiale şi monahale, din ţară şi din străinătate, care şi-au aşezat viaţa duhovnicească sub ocrotirea Sfinţilor Împăraţi ai Ortodoxiei.
Unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult din ţară închinate Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena este Catedrala patriarhală din Bucureşti, ctitorie a voievodului Ţării Româneşti, Constantin Şerban Basarab (1654-1658), care a fost sfinţită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei şi al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti şi cu episcopii de Râmnic şi de Buzău. Sfântul lăcaş a fost de fapt forma pe care a îmbrăcat-o evlavia domnitorului şi a credincioşilor din oraşul lui Bucur faţă de cei doi sfinţi care au marcat profund istoria creştinismului. De la ridicarea ei şi până astăzi, biserica respiră duhul acestei evlavii, care se face auzit prin neîncetatul murmur de rugăciune ce se înalţă în taină către Sfinţii Împăraţi. Bucuria credincioşilor a fost încununată în urmă cu nouă ani, când vechea biserică domnească, devenită între timp Catedrală mitropolitană şi mai apoi Catedrală patriarhală, a devenit baldachinul moaştelor sfinţilor protectori. În anul 2002, la sărbătoarea hramului catedralei, o delegaţie a Bisericii Ortodoxe din Cipru a dăruit vrednicului de pomenire patriarh Teoctist Arăpaşu o raclă cu părticele din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie după icoana Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca, care se păstrează în mănăstirea cipriotă.
După aducerea moaştelor, cultul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena a înflorit la Catedrala patriarhală. În fiecare an, în ziua prăznuirii lor, racla cu sfintele moaşte este scoasă în procesiune şi aşezată spre închinarea credincioşilor, alături de racla cu moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor.
Sfinţii Împăraţi, la Spitalul de Recuperare din Iaşi şi la Mănăstirea Dumbrăveni
Mănăstirea Kykkos din Cipru, întemeiată pe la sfârşitul secolului al XI-lea de către împăratul bizantin Alexios I Comnenul, s-a arătat darnică faţă de mai multe lăcaşuri de închinare din ţara noastră. Astfel, la 21 mai 2007, Mănăstirea Kykkos a donat pentru capela Spitalului de Recuperare din municipiul Iaşi părticele din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În cuvântul de învăţătură rostit cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a evidenţiat semnificaţiile acestui moment deosebit: "Prezenţa moaştelor Sfinţilor Împăraţi aici confirmă vocaţia acestui paraclis din incinta spitalului de recuperare, şi anume aceea de a contribui la vindecarea sufletească şi trupească a credincioşilor prin rugăciune, prin slujba Sfântului Maslu, prin Spovedanie şi Împărtăşanie, iar prin aducerea acestor sfinte moaşte se încununează nu numai frumuseţea acestei biserici, ci şi vocaţia ei, aceea de a arăta că Hristos, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, adesea lucrează prin sfinţii Săi, potrivit credinţei şi evlaviei celor care cer ajutorul Mântuitorului Iisus Hristos şi al sfinţilor Săi". Alături de părticelele din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, capela Spitalului de Recuperare din Iaşi a primit din partea Mănăstirii Kykkos din Cipru şi părticele din moaştele Sfintei Muceniţe Paraschevi şi ale Sfântului Antonie din Verias.
Un alt sfânt lăcaş care s-a bucurat de darul Mănăstirii Kykkos este Mănăstirea Dumbrăveni, din Arhiepiscopia Tomisului. Mănăstirea este construită în imediata vecinătate a bisericuţelor rupestre de la Dumbrăveni, bisericuţe asemănătoare celor de la Basarabi, singura diferenţă fiind faptul că cele de la Basarabi sunt construite pe şapte niveluri, în timp ce bisericuţele de la Dumbrăveni sunt dispuse pe două. Mănăstirea Dumbrăveni a fost înfiinţată la data de 1 mai 2004, iar aici şi-au găsit liniştea trei vieţuitori. Aşezământul monahal adăposteşte moaştele Sfinţilor Constantin şi Elena, aduse de la Mănăstirea Kykkos din Cipru, ale Sfântului Arsenie Capadocianul, ale Sfântului Antonie de la Verias şi ale Sfintei Paraschevi.
Moaştele Sfintei Împărătese Elena, în procesiune la Tomis
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena se bucură de o cinstire deosebită în Arhiepiscopia Tomisului, ei fiind şi ocrotitorii oraşului Constanţa. Anul acesta, Arhiepiscopia Tomisului a pregătit la sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi un program special de manifestări religioase şi culturale. Încă de aseară, la Catedrala arhiepiscopală din Constanţa au fost aduse, de la Mănăstirea Curtea de Argeş, moaştele Sfintei Împărătese Elena. După slujba Vecerniei, s-a desfăşurat o procesiune cu moaştele sfintei care ne-a descoperit crucea lui Hristos, împreună cu moaştele Sfinţilor Pantelimon, Epictet şi Astion de la Catedrala arhiepiscopală, spre Biserica "Sfinţii Împăraţi" din oraş. Astăzi, Sfânta Liturghie va fi săvârşită de Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu Înalt Preasfinţitul Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, iar după slujbă, moaştele Sfintei Împărătese Elena se vor întoarce la Mănăstirea Curtea de Argeş.
