Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Documentar Fondatorul Australiei moderne îşi are rădăcinile la Galaţi

Fondatorul Australiei moderne îşi are rădăcinile la Galaţi

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Documentar
Un articol de: Pr. Eugen Drăgoi - 08 August 2011

Poate părea surprinzător, dar cel pe care istoria celui mai mic continent de pe pământ îl consideră întemeietorul Australiei moderne, vicepremierul Edward Granville Theodore (1884-1950), este nepotul preotului Gheorghe Teodorescu (1826-1901), primul catihet (1846-1858) şi apoi protopop al ţinutului Covurlui (1858-1860).

Părintele profesor Dumitru Găină, pionier al misiunii Bisericii Ortodoxe Române în Australia, în două din cărţile sale (Regimul legal al cultelor religioase din Australia, Bucureşti, 1995 şi Ortodoxia românească în Australia, Bucureşti, 2007) a adus în atenţia cititorilor de limbă română, pentru prima dată, aceste importante mărturii, reluate de ziaristul Dan Gheorghe într-o dezvoltare documentară la începutul acestui an.

La mijlocul secolului al XIX-lea, preotul Gheorghe Teodorescu, slujitor în Galaţi, era un cleric învăţat şi respectat. Originar din judeţul Botoşani, unde a văzut lumina zilei în anul 1826, rămâne orfan de ambii părinţi, fiind crescut de fratele său, Macarie, superiorul Mănăstirii Precista din Roman. S-a şcolit în vestitul seminar de la Mănăstirea Socola (Iaşi), fiind coleg, între alţii, cu Iosif Gheorghian, mai târziu episcop al Dunării de Jos (1879-1886) şi mitropolit primat al României, iar după absolvire a funcţionat ca profesor la renumita şcoală din Pomârla, judeţul Botoşani. Cu sprijinul vestitului protopop de Tecuci şi mare patriot, Gheorghe Dimitriu-Hogaş (tatăl scriitorului Calistrat Hogaş), tânărul Teodorescu se căsătoreşte în anul 1848 cu Zoe, cea mai mică fiică a serdarului George Stanciu din Pechea, cu care a avut o căsnicie fericită şi trainică. Zoe era soră cu Marioara, a doua fiică a serdarului pechean, devenind astfel cumnat cu protopopul de Tecuci, Gheorghe Dimitriu-Hogaş. Din această căsnicie s-au născut cinci copii (două fete şi trei băieţi).

Primul catihet

După ce se căsătoreşte este hirotonit diacon (1848), slujind vreme de un an la Biserica "Sf. Spiridon", care atunci avea funcţie de catedrală a oraşului Galaţi. Între 1 octombrie 1858 şi 1864 a fost protopop la despărţământul al II-lea din ţinutul Covurlui. A slujit ca preot la Biserica "Sf. Haralambie" din Galaţi (1858-1864) şi la fosta Mănăstire Mavromol (1864-1901) din acelaşi oraş. La această din urmă biserică, unde a desfăşurat o merituoasă activitate, pentru care a fost apreciat de episcopul Melchisedec Ştefănescu, a slujit până la decesul său, în anul 1901. Este înmormântat în Bucureşti.

Înfiinţându-se în Moldova, în anul 1846, şcolile catihetice ţinutale în oraşele reşedinţe de ţinuturi, la Galaţi este numit catihet Gheorghe Teodorescu. Astfel de şcoli pregăteau candidaţi pentru seminarele teologice. Un delegat al Episcopiei Huşilor (de care aparţinea oraşul Galaţi), anume profesorul Constantin Nica, prezent la examenul şcolii catihetice din Galaţi, în vara anului 1857, nota că "Sfinţia sa, părintele Teodorescu este cel mai activ dintre domnii cateheţi". În calitate de protopop, pe lângă administrarea vieţii bisericeşti, îndeplinea şi funcţia de ofiţer al stării civile, judecând şi procesele de divorţ.

Al treilea fiu al părintelui este veriga de legătură cu Australia

Cel de-al treilea fiu al preotului Teodorescu, Vasile (Basile), este veriga de legătură cu îndepărtata Australie. După mai multe călătorii în lume, făcute pe apă, s-a îndreptat spre Australia, aşezându-se în portul Adelaide. Acolo s-a căsătorit cu o irlandeză, Annie Tanner, şi şi-a schimbat numele din Teodorescu în Theodore, devenind cetăţean australian, în 1886. Era epoca febrei căutătorilor de aur, cărora li s-a adăugat şi gălăţeanul Basile, dar fără vreo reuşită. Al doilea din cei şase copii ai lui Basile a fost Edward Granville. Acesta este considerat unul dintre fondatorii Australiei moderne şi, după aprecierile unui adversar politic, "cea mai bună minte financiară din emisfera sudică". A deţinut funcţiile de prim-ministru al statului Queesland şi vicepremier al Australiei. Ascensiunea sa politică a plecat însă de jos, cum s-a întâmplat cu mulţi din fiii de emigranţi în Australia.

De la tatăl său, Basil Theodore, mărturisea adesea marele politician, a învăţat aceste cuvinte: "Adevărul te va elibera, iar cunoaşterea îţi dă încredere în tine însuţi; luptă pentru drepturi". Este deviza după care s-a călăuzit întreaga-i viaţă.

Iată cum se poate scrie istoria şi ce important este să ne regăsim rădăcinile. Şi nu este singurul exemplu de legătură între ţinutul de la Dunărea de Jos şi continentul australian. Astfel, primul episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Australiei şi Noii Zeelande, Preasfinţitul Filimon Mihail, este născut în Matca, judeţul Galaţi, iar la Parohia "Sf. Nicolae" din Adelaide (oraşul unde s-a născut Edward Granville) slujeşte actualmente preotul Viorel Stoica, fost pedagog la Seminarul "Sf. Apostol Andrei" din Galaţi.

Edward Theodore a fost în Moldova să-şi caute rudele

Edward Granville Theodore (29 decembrie 1884 - 9 februarie 1950) a fost lucrător la minele de wolfram şi zinc, remarcându-se între muncitori care-l aleg preşedinte al Sindicatelor Unite din Queesland, deşi avea mai puţin de 30 de ani. Intrând în Partidul Laburist, Edward Granville ajunge, în 1919, prim-ministru al statului Queesland (avea doar 35 de ani), implicându-se curajos în reformele acestui al doilea stat ca mărime din Australia, vreme de şase ani. Câştigând un loc în Parlamentul Federal, în 1927, peste doi ani devine vicepreşedinte al Partidului Laburist şi este desemnat trezorier federal şi vicepremier al Australiei. A gestionat, în această calitate, criza de la începutul anilor â30, dar soluţiile sale n-au fost admise în totalitate, fapt regretat mai târziu, când specialiştii au recunoscut că aplicarea lor ar fi fost benefică pentru ţară. S-a retras din politică în 1931, dedicându-se mediului afacerilor. La moartea sa, petrecută în ziua de 9 februarie 1950 la Sydney, a avut parte de onoruri de stat.

Conform unei mărturii, Edward Granville Theodore a venit în România în 1924 sau 1925 (era vicepremier în Queesland), la Galaţi, să-şi caute rudele. De atunci datează, credem, o relatare inedită a vieţii preotului Gheorghe Teodorescu de la Biserica Mavromol şi a fiului său, Basile, emigrat în Australia, cu referiri la premierul australian, păstrată în colecţia de documente a Muzeului Judeţean de Istorie din Galaţi.

Povestea vicepremierului australian Edward Granville Theodore, nepotul părintelui Teodorescu din oraşul Galaţi, este fascinantă, iar reputaţia acestui politician onorează rădăcinile lui sud-moldovene. Astăzi, un cartier din Canberra, capitala Australiei, poartă numele Theodore; asemenea şi o şcoală din acest cartier. Mai adăugăm că pe valea râului Dowson, în statul Queesland, un orăşel poartă acelaşi nume, Theodore.