Ce sunt colindele, ce origine, ce vechime și ce răspândire au? Colindul e un „gen de cântec ritual străvechi cu funcție de urare, de felicitare, practicat în timpul sărbătorilor de iarnă (24 decembrie - 6 ian
Înnoirile din ultima ediţie a Liturghierului
Editura şi Tipografia Institutului Biblic şi de Misiune au scos de sub tipar recent două cărţi fundamentale pentru viaţa Bisericii şi a credincioşilor săi: Sfânta Scriptură şi Liturghierul. Aceste noi apariţii marchează celebrarea anului 2008 ca „An jubiliar al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii“, la trecerea a 500 de ani de la prima tipărire a unui liturghier ortodox - Liturghierul lui Macarie - şi la împlinirea a 320 de ani de la tipărirea Bibliei de la Bucureşti. Ultimele editări ale Liturghierului şi Sfintei Scripturi au fost prezentate prima dată în cadrul şedinţei solemne a Sfântului Sinod al Bisericii noastre, din 28 octombrie a.c.
Noua ediţie a Liturghierului apare cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pregătirea sa şi tiparul fiind realizate la Editura şi Tipografia Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă din Bucureşti. Volumul, în 576 de pagini, este imprimat într-o formulă grafică deosebită: text în trei culori: roşu, negru, albastru - pentru rânduiala de la strană - şi icoane tipărite în policromie - la început de capitole. Volumul se deschide cu un Cuvânt înainte al Părintelui Patriarh, intitulat „Sfânta Liturghie - izvor de viaţă sfântă şi lumină veşnică“. Liturghierul jubiliar conţine textele celor trei Sfinte Liturghii ortodoxe: Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare şi Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite sau a Sfântului Grigorie Dialogul, precedate de rânduielile tipiconale pentru slujbele pregătitoare şi urmate de rugăciuni, povăţuiri şi învăţături, tipicul slujbei cu arhiereu şi Sinaxar pentru tot anul. Textele au fost îndreptate de către ierarhi şi teologi, iar în sinaxar au fost incluse şi numele sfinţilor români recent canonizaţi. Forma finală a Liturghierului a fost aprobată de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. „Această ediţie mai poate fi îmbunătăţită în ediţiile viitoare“ Aşa cum aflăm din cuvântul-înainte al Preafericitului Părinte, Liturghierul s-a publicat într-o ediţie jubiliară, la împlinirea a 500 de ani de la tipărirea primului Liturghier ortodox din lume - Târgovişte, 1508 -, care a fost şi prima carte tipărită pe teritoriul României. Această ediţie conţine textul publicat în anul 2000, dar ulterior corectat şi completat tipiconal de Comisia liturgică a Arhiepiscopiei Iaşilor, pe când Preafericitul Părinte Daniel păstorea ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Textul acesta a fost încredinţat spre cercetare şi eventuală îndreptare tuturor ierarhilor din Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care au propus diferite îmbunătăţiri. PS Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal, a primit în mod special sarcina confruntării textului cu originalul grecesc original, datorită cunoştinţelor sale de limbă greacă veche. De forma finală s-a ocupat în detaliu, pentru efectuarea tuturor îndreptărilor stabilite şi pregătirea cărţii pentru tipar, părintele Corneliu Zăvoianu, din cadrul Editurii Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă. „Am confruntat textul Liturghierului Pastoral apărut la Iaşi cu cel aprobat de Sfântul Sinod şi mi-am dat seama că sunt câteva cuvinte care pot fi schimbate. Liturghierul trebuie să fie o carte pe care trebuie să o înţeleagă şi cel care este pregătit, dar şi cel care nu are cultură“, ne-a spus redactorul Liturghierului, care a uniformizat toate explicaţiile la cele trei Sfinte Liturghii, despre care spune că aveau acelaşi sens doar că difereau ca formă. Despre această nouă ediţie a Liturghierului, Preafericitul Părinte Patriarh a menţionat: „Este una mai precisă şi mai bogată în nuanţarea sensurilor teologice ale textului liturgic, dar ea mai poate fi îmbunătăţită în ediţiile viitoare, ţinând seama mai ales de practica liturgică de la catedralele chiriarhale, mănăstiri, parohii şi şcoli teologice, evitând atât arhaismele care nu mai sunt înţelese azi, cât şi neologismele neasimilate de oamenii simpli, din popor“. „Dacă schimbăm textul, credincioşii cred că le schimbăm credinţa“ Acolo unde textul necesita îndreptare a fost corectat. Unele dintre aceste corecturi au fost acceptate, iar altele s-au trecut doar în paranteză, ca propuneri pentru liturghisitori, să hotărască dacă sunt greu de acceptat sau nu, aşa cum ne-a mai spus părintele Zăvoianu. Dintre termenii introduşi în paranteză amintim: „apostolească Biserică“ care a fost propus spre înlocuire cu „apostolică Biserică“; despre această sintagmă părintele redactor spus că e mai dificil cu credincioşii „obişnuiţi cu apostolească, dacă schimbăm textul li se pare că le schimbăm credinţa“. „Unirea credinţei“ a fost înlocuit cu „unitatea credinţei“, pentru că sensul prim era unitatea; „oaste“ cu „armată“; iar „împărtăşirea Sfântului Duh“ cu „părtăşia Sfântului Duh“, „deoarece faci parte, eşti părtaş la Duhul Sfânt“, a explicat părintele Zăvoianu. O altă rectificare, de data aceasta finală, făcută după originalul grecesc, este înlocuirea, în cadrul Rugăciunii Amvonului, a expresiei: „Tu pe aceştia îi preamăreşte cu dumnezeiască puterea Ta“ cu textul: „Tu pe aceştia îi răsplăteşte, preamărindu-i cu dumnezeiasca Ta putere“. „Noua ediţie a Liturghierului este foarte căutată“ Printre noutăţi se numără şi introducerea, în conformitate cu hotărârile Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, în rugăciunile de la Litie şi la pomenirile din cadrul Proscomidiei (n.r. slujbă în care se pregătesc darurile de pâine ce vor fi sfinţite la Sfânta Liturghie), scoaterea miridelor pentru cele nouă cete ale sfinţilor, numele Sfinţilor români canonizaţi de Biserica noastră din anul 1992 până în prezent. Troparele şi condacele acestor Sfinţi au fost adăugate în capitolul special consacrat al acestei cărţi, iar nu-mele lor au fost puse în Sinaxar. Părintele Valer Ulican, Consilier Patriarhal la Tipografia Institutului Biblic şi cel care se ocupă de tipărirea noului Liturghier ne-a dat câteva detalii tehnice: „Volumul apare în condiţii grafice speciale, cu policromie şi cu o legătură foarte bună. Mai avem amănute de îmbunătăţit, deoarece am vrea să mai modificăm nuanţele culorilor şi chiar să tipărim şi pe hârtie lucioasă. Este bună şi hârtia folosită, dar am vrea să tipărim şi pe hârtie de culoare crem spre gălbui. Noua ediţie a Liturghierui este foarte căutată, până acum vânzându-se foarte multe exemplare“. ▲ „Scopul final al citirii Sfintei Scripturi este mântuirea“ A doua apariţie editorială jubiliară este Biblia sau Sfânta Scriptură. Reproduce textul ediţiei din 1988 şi este prefaţată de un cuvânt-înainte al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. După hărţile binecunoscute de la final, noua ediţie cuprinde câteva imagini în facsimil cu textele de la 1688 până astăzi. În această nouă ediţie a Bibliei, care este un omagiu adus tuturor celor care au contribuit la apariţia Sfintei Scripturi în limba română, apare acum, în anul 2008, la 320 de ani de la prima traducere integrală a Sfintei Scripturi, Biblia lui Şerban din 1688 sau Biblia de la Bucureşti. Evenimentul coincide şi cu împlinirea unui an de păstorire a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Întâistătătorul nostru a remarcat, în cuvântul introductiv, necesitatea acordării unei „atenţii sporite fidelităţii faţă de textul original în traducerea românească a Sfintei Scripturi şi a Sfintei Liturghii, precum şi nevoii de exprimare pe înţelesul poporului“. Părintele Patriarh a mai menţionat că tipărirea Liturghierului şi a Bibliei se datorează faptului că „baza cultului ortodox este Sfânta Scriptură, textul biblic trebuie să fie uşor de preluat în limbajul liturgic al cărţilor de cult. Această sincronizare sau concordanţă presupune lucrare temeinică de echipă, formată din biblişti erudiţi şi cu profund simţ liturgic, bisericesc, asumând ce este valabil din trecut şi îndreptând ce este necesar în prezent. În acest sens, va fi mereu nevoie de ediţii sinodale noi ale Bibliei în limba română şi de ediţii noi ale Sfintei Liturghii, pentru o concordanţă între textul Sfintei Liturghii şi textul Sfintei Scripturi, deoarece scopul final al citirii Sfintei Scripturi şi al participării la Sfânta Liturghie este mântuirea sau comuniunea omului cu Dumnezeu“. Biblia - pe hârtie de Finlanda Tipărirea noii ediţii a Sfintei Scripturi s-a făcut sub supravegherea Preasfinţitului Episcop Vincenţiu Ploieşteanul, Vicar Patriarhal, ajutat de pr. Valer Ulican. Confruntarea textului şi corectura potrivit normelor ortografice actuale s-a făcut de către Marinela Bojin şi Gabriela Săndulescu. Părintele Ulican a mărturisit că preţul final al Bibliei nou-tipărite este, „în bună parte, subvenţionată. Nu se poate cere preţul ei real. Sfânta Scriptură nu trebuie folosită pentru beneficiul material, ci sufletesc; nu faci afaceri cu Biblia, ci ea trebuie să ajungă în fiecare casă“, a spus părintele consilier patriarhal, care a adus tocmai din Finlanda hârtia specială necesară tipăririi noii ediţii a Bibliei.