Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Documentar Iosif Keber, un mare pictor bisericesc

Iosif Keber, un mare pictor bisericesc

Galerie foto (6) Galerie foto (6) Documentar
Un articol de: Daniela Șontică - 10 Iun, 2021

Unul dintre cei mai mari pictori bisericeşti din ţara noastră, care a şi lăsat o impre­sionantă operă, este Iosif Keber. Strămoşii din partea tatălui erau evrei, proveneau din Flandra, strămutaţi cu câteva secole în urmă în zona Sibiului. Tatăl său, numit tot Iosif, căsătorit cu sibianca Ana Stoica Simion, s-a stabilit cu familia la Târgu Jiu. Acolo a venit pe lume la 30 iulie 1897 cel care avea să devină pictor de biserici, copilărind în preajma Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae”, de care a fost legat sufleteşte.

Dacă aţi ajuns la Mănăstirea Tismana, din judeţul Gorj, cu siguranţă v-a plăcut o frumoasă icoană având-o pe Maica Domnului în centru şi câte trei îngeri de o parte şi de alta. Autorul acesteia este Iosif Keber, important pictor de biserici, care a imprimat stilul său inconfundabil, încadrat în tiparele neo-bizantinismului.

S-a arătat de mic atras de meşteşugul dese­nului şi al picturii, la vârsta de numai 15 ani fiind medaliat cu aur la expoziţia generală de la Iaşi. A urmat cursurile Şcolii de Arte Fru­moase din Bucureşti, unde i-a avut profesori pe Frederick Storck, George Demetrescu Mirea, Dimitrie Paciurea, Costin Petrescu, I. D. Ştefănescu.

S-a manifestat în multe direcţii artistice, fiind un maestru al portretului, realizând şi picturi de şevalet, peisaje şi naturi statice, dar mai ales a excelat în pictura bisericească.

Lăcaşuri de cult pictate de Keber

Biserica „Precupeţii Vechi” din Bucureşti, ridicată în anul 1773, a fost repictată în ulei de Iosif Keber în 1930. Şi frumosul lăcaş de cult al Schitului Darvari din Capitală a fost repictat în frescă tot de el, în stilul neo-bizantin. În Bucureşti, lucrări ale sale se mai află în Biserica „Sfântul Elefterie”-Nou, unde a lucrat alături de artistul Vasile Rudeanu. În oraşul său natal, Catedrala „Sfinţii Voievozi”, care a fost restaurată în perioada 1933-1940, a fost repictată de Keber, unde se remarcă stilul său inconfundabil, mai ales în portretele ce reprezintă profeţii, sibilele şi filosofii. Tot în Târgu Jiu, Biserica „Sfinţii Apostoli”, aflată pe axa Masa Tăcerii - Poarta Sărutului - Coloana Infinitului, deţine frescă realizată de acelaşi maestru. Cum faima îi crescuse şi era tot mai apreciat pentru măiestria cu care ştia să redea chipurile sfinte, a fost solicitat să realizeze pictura Altarului şi a catapetesmei din biserica mare a Mănăstirii Dealu de lângă Târgovişte. În anii 1959-1960, a pictat catedrala oraşului Rădă­uţi, în colaborare cu o echipă de pictori. O con­tribuţie importantă a avut şi la pictarea Catedralei Mitropolitane „Sfânta Treime” din Sibiu. Acolo, după ce un alt mare pictor bisericesc, Octavian Smigelschi, zugrăvise cupola, cei patru evanghelişti şi icoanele iconostasului, dar între timp murise, iar Anastase Demian pictase Altarul şi absidele laterale, lui Iosif Keber i-a revenit sarcina de a încheia întreaga lucrare. Pictura lui mai poate fi admirată în micuţa Biserică „Sfântul Lazăr” din cimitirul Mănăstirii Cernica, fresca împlinind în mod fericit frumuseţea arhitecturală a lăcaşului. Artistul a mai restaurat
şi fresca Bisericii „Sfântul Mare Mucenic ­Gheorghe” din ostrovul Cernicăi. În Craiova, icoanele Sfinţilor Spiridon şi Nicolae din pronaosul bisericii cu hramul „Sfântul Ierarh Spiridon” au semnătura lui. A mai realizat pictura în biserici din localităţile Novaci, Săcelu, Braşov, dar şi în lăcaşuri ortodoxe din München şi Ierusalim.

Sculptorul ­Vasile Blendea îi lăuda măiestria: „De la pictorii lui Constantin Brâncoveanu până astăzi, nimeni nu a cucerit tehnica, podoaba şi luxul artei picturii iconografice ca Iosif Keber - din Târgu Jiu şi din întreaga ţară”. A fost admirat de toţi marii artişti ai vremii sale şi s-a bucurat de prietenia maestrului artei monumentale de la noi, Costin Petrescu. Şi Constantin Brâncuşi, care l-a cunoscut în 1937, l-a apreciat, considerându-i stilul înnoitor.

S-a stins din viaţă la 19 aprilie 1989, la vârsta de 92 de ani, iar mormântul său se află în cimitirul localităţii Vădeni, judeţul Gorj. Casa în care a locuit în Târgu Jiu, ridicată în 1932 după planurile arhitectului Iulius Doppelreiter, funcţionează drept casă memorială, adăpostind sute de lucrări de artă realizate de pictor, alături de alte obiecte personale care i-au aparţinut. A avut un fiu, care a fost tot artist, Adrian Keber (1924-1985).