Străvechiul Bungard, un pitoresc sat din apropierea cetăţii Sibiului, ne vorbeşte prin patrimoniul său inegalabil în frumuseţe şi valoare despre Ardealul de altădată, unde românii vieţuiau în linişte alături de comunităţile săseşti. Numit „Grădina cu pomi“, satul sibian ne arată şi astăzi roadele de veacuri ale românilor ortodocşi, între care locaşul de cult închinat Maicii Domnului străluceşte asemenea unei bijuterii de mare preţ.
Sibiul impresionează pe cei care poposesc în istorica cetate a Transilvaniei, nu doar prin locurile şi monumentele istorice, de o rară frumuseţe şi valoare, păstrate cu multă grijă în interiorul străvechii urbe, ci şi prin împrejurimile sale.
Ne este cunoscută tuturor frumuseţea Mărginimii Sibiului, unde vechile localităţi de munte ale românilor păstrează până astăzi tradiţiile, patrimoniul şi spiritualitatea ortodoxă din aceste comunităţi. Ne este cunoscută frumuseţea unică a staţiunii Păltiniş, unde Dumnezeu a lăsat naturii darul de a vindeca şi de a oferi oamenilor liniştea şi bucuria unei vieţi binecuvântate. Mai ştim, apoi, că în apropiere de cetatea Sibiului găsim renumitele ocne, unde apa sărată redă ca prin minune sănătatea celor ogârjiţi de cumplitele boli ale oaselor. Valea Oltului, Munţii Cindrelului, Munţii Făgăraşului, se adaugă la această salbă de bogăţii ale Sibiului, care fac din cetatea transilvană un loc minunat, înconjurat de o salbă de frumuseţi unice.
Astăzi vom cunoaşte mai multe despre unul dintre vechile sate care înconjoară Sibiul şi care face parte din aceste bogăţii materiale şi spirituale ale Transilvaniei de jos. „Grădina cu pomi“, cum s-ar traduce Bungarten, vechea denumire săsească a localităţii Bungard, oferă trecătorului o perspectivă aparte asupra Sibiului şi locurilor înconjurătoare.
Aşezat pe un deal, satul străjuieşte, parcă, această parte de sud a Ardealului, vechea graniţă a Imperiului Habsburgic cu Ţara Românească. Istoricul Nicolae Stoicescu menţionează localitatea sibiană în lucrarea „Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Transilvania“, ca având şi alte denumiri în documentele istorice, precum „Bangert“, „Bengert“, „Baumgarten“, „Bongárd“ şi „Bonyárd“.
Aparţinând administrativ de comuna Şelimbăr, o altă aşezare istorică şi reprezentativă pentru români, Bungardul este şi în zilele noastre o localitate importantă pentru zona Sibiului, un loc unde multe familii aleg să se stabilească şi să se bucure de frumuseţile naturii şi liniştea satului. Situat la doar 6 kilometri de Sibiu, casele familiilor din Bungard se întind de pe malul râului Cibin până spre dealul unde se află parte de centru a localităţii.
Locaş de închinare din vechime
Ca în majoritatea aşezărilor ardelene, în centrul localităţii se află locaşul de rugăciune. Situată pe vârful dealului din Bungard, Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din satul transilvan străjuieşte viaţa comunităţii şi ne deschide pagini de istorie şi spiritualitate.
Într-o monografie a bisericii din Bungard realizată de Elena Ciora aflăm că românii din străvechiul sat sibian au avut locaş de închinare încă din secolele XVI-XVII. Preluând o informaţie din „Istoria Bisericii Universale de la întemeierea ei până în zilele noastre“, realizată de Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, Elena Ciora aminteşte că documentele istorice precizează o cerere a bătrânilor din Bungard, între care este menţionat şi Bucur Barb, de a li se aproba construirea unei noi biserici, în locul celei vechi. Răspunsul magistratului de Sibiu la cererea bătrânilor din Bungard datează la 1628, ceea ce ne demonstrează că românii din satul sibian au avut locaş de închinare cu mult mai devreme, cel mai probabil din secolul al XVI-lea.
Acelaşi document de răspuns al magistratului de Sibiu menţionează că această cerere a fost aprobată, dar cu îndatorirea comunităţii româneşti de a plăti zeciuială din produsele lor către preotul sas şi pentru sprijinirea bisericii şi şcolii săseşti de aici.
Vechea biserică grecească
Aceeaşi monografie menţionează că o nouă biserică la Bungard s-a zidit abia peste 60 de ani, când comunitatea de negustori greci ctitoreşte aici un locaş de cult. Motivul zidirii acestei biserici la Bungard a fost legat de greutăţile întâmpinate de comunitatea grecească de a obţine aprobări pentru ridicarea unei biserici în interiorul cetăţii. La 1690, grecii ridică o frumoasă biserică la Bungard şi o înzestrează cu toate cele necesare cultului.
Pe lângă biserică, grecii din Sibiu au ridicat şi o şcoală, unde au adus dascăli din Muntele Athos pentru a face catehizarea copiilor din familiile greceşti. Documentele nu precizează dacă această biserică grecească a fost zidită pe locul celei menţionate la 1628, sau în apropiere. Tradiţia locală şi descoperirile arheologice din cimitirul localităţii pledează pentru prima variantă. Se pare că românii din Bungard beneficiau şi ei de această biserică şi de cimitir, unde s-au descoperit pietre funerare atât pentru români, cât şi pentru greci.
Apărarea Ortodoxiei
Ceea ce este important de menţionat este rolul avut de această biserică în evenimentele de la 1700, când românii au fost forţaţi să treacă la catolicism. Biserica grecească din Bungard a fost un adevărat bastion de apărare a Ortodoxiei din zona Sibiului. Aici veneau românii care au rămas fideli Bisericii străbune, participau la sfintele slujbe şi erau întăriţi în credinţa lor. Tradiţiile locale ne spun că multe familii de români din împrejurimi, cum ar fi cele din Veştem, chiar şi-au găsit adăpost în acele vremuri în apropiere de biserica din Bungard şi s-au stabilit permanent în acest sat.
Documentele ulterioare menţionează că acest locaş de cult a fost folosit şi de comunitatea greacă din Sibiu până la zidirea primelor biserici ortodoxe din cetate. O inscripţie din pridvor menţionează că, la 1763, grecii încă erau înmormântaţi la Bungard.
Rectitorită la 1824
Din vechea biserică grecească de la Bungard nu s-a mai păstrat în zilele noastre decât turnul şi catapeteasma strămutată în timpul Mitropolitul Nicolae Bălan în capela Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna“ din Sibiu. Iconostasul adus la Sibiu în 1935 este de o valoare artistică inestimabilă.
Sculptat în lemn, aurit, cu icoane şi podoabe de o rară frumuseţe, iconostasul a fost realizat în stil brâncovenesc de meşteri şcoliţi la Creta sau Veneţia. Specialiştii consideră această catapeteasmă unică în Transilvania, iar cei care intră şi se roagă în capela facultăţii sibiene au posibilitatea să admire această capodoperă de artă brâncovenească.
La 1824, vechea biserică grecească din Bungard este rezidită la alte dimensiuni, păstrându-se doar turnul. Se pare că nu a fost pictată de la început, aşa cum a fost biserica grecească.
La 1927 se picta bolta acestei biserici, prin eforturile pictorului Petru Modran, fiu al satului şi pictor la Opera Română din Bucureşti. În 1916, un proiectil a lovit biserica şi a avariat serios peretele dinspre nord. Reparaţiile de atunci au fost superficiale, iar acea lovitură primită în timpul primului război mondial a afectat în timp zidirea. În 1956, comunitatea a fost nevoită să intervină la temelia şi bolta bisericii, pentru a repara fisurile şi a consolida zidirea.
Resfinţită după renovare
Biserica din Bungard a trecut printr-o nouă etapă de renovare şi înfrumuseţare în ultimii ani. Încă din timpul păstoririi preotului Mihai Constantin Iosu, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, în anii de libertate de după evenimentele din 1989 s-au început ample lucrări de renovare.
Din 2007, paroh la Bungard este părintele Ioan Codruţ Pampu, care a continuat cele începute de predecesorul său. Au fost realizate lucrări de drenaj şi de subzidire a fundaţiei, s-a schimbat acoperişul, s-a retencuit şi zugrăvit exteriorul, iar la interior s-a curăţat vechea pictură de pe registrul superior. Spaţiul rămas nepictat a fost înfrumuseţat cu scene realizate de Ioan Dobre din Sibiu. Pe lângă aceste lucrări, au fost înlocuite stranele, mobilierul şi toate odoarele necesare cultului. Toate aceste lucrări n-ar fi fost posibile fără implicarea credincioşilor, a fiilor satului şi a autorităţilor comunei Şelimbăr.
Binecuvântarea acestor lucrări a avut loc pe 21 septembrie 2014, când Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a oficiat slujba de sfinţire şi Sfânta Liturghie. Pentru eforturile depuse încă din 2007 de a continua lucrările de renovare de la biserica din Bungard, dar şi pentru grija pastorală faţă de credincioşii încredinţaţi, părintele Ioan Codruţ Pampu a fost hirotesit iconom de IPS Mitropolit Laurenţiu, primind binecuvântarea arhierească şi felicitările pentru realizările din parohie.
„Ni s-a împlinit un vis avut demult, acela de a vedea biserica noastră reînfrumuseţată. Am avut foarte multe de făcut, de renovat, de modificat şi de înfrumuseţat. Lucrările au fost de mare anvergură şi mulţumim din tot sufletul credincioşilor, autorităţilor locale şi binefăcătorilor noştri pentru tot sprijinul şi grija purtată faţă de locaşul nostru de închinare“, ne-a spus preotul paroh Ioan Codruţ Pampu.
Grija faţă de istoricul locaş de cult din satul lor este permanentă în comunitatea din Bungard. Aşa cum au demonstrat la sfinţirea din anul trecut, credincioşii fideli tradiţiilor şi spiritualităţii româneşti au făgăduit împreună cu preotul paroh că vor continua să înfrumuseţeze şi să conserve locaşul lor de rugăciune.
„Avem o datorie sfântă de a păstra această biserică ridicată de înaintaşii noştri şi de aceea vom face tot posibilul ca pe viitor să continuăm înfrumuseţarea ei şi bineînţeles conservarea lucrărilor efectuate până acum. Valoarea istorică şi duhovnicească a locaşului nostru de închinare nu poate fi evaluată, mai ales că aici îşi dorm somnul veşnic românii de altă dată, strămoşii noştri“, ne-a mai spus parohul.
