Lăcaşul în care se cununau Comnenii

Oraşul Trapezunt este unul dintre cele mai frumoase oraşe ale Orientului, una dintre marile pieţe ale lumii şi a fost pentru două secole şi jumătate capitală de imperiu. Este aşezat "deasupra" Pontului Euxin, printre curenţii de apă curgătoare şi păduri din care astăzi doar urme se mai pot vedea, prodigios de bogat prin comerţul care-l făcea cu interiorul Asiei, a devenit şi este şi astăzi celebru prin luxul său.

Pe platoul care domină litoralul, palatul bazileilor de Trapezunt era, aşa după cum descriu contemporanii, o minunăţie de eleganţă şi măreţie, iar renumele oraşului de cap şi ochi al Asiei întregi era răspândit în toată lumea orientală. Fascinaţie, reper spiritual, seducţie. Aceştia sunt termenii care descriu felul în care a fost privit Bizanţul, în general, şi Trapezuntul, în special, în istoria bătrânului continent. Şi această fascinaţie este dată şi de monumentele eclesiastice bizantine din vechea capitală a Imperiului de Trapezunt: Biserica "Sfântul Andrei", Biserica "Sfânta Ana", Biserica "Panaghia Hrysokefalos", Biserica "Sfântul Evghenie", "Panaghia Theoskepastos".

Sfântul Evghenie a fost cinstit în Trapezunt ca sfânt şi mucenic încă de la săvârşirea sa din viaţă, în anul 292 ianuarie 21, iar în vremea când mitropolit al Trapezuntului era Sfântul Atanasie (867-886), în urma unor apariţii repetate ale Sfântului Evghenie, a început să fie sărbătorită şi ziua de naştere a acestuia 24 iunie.

Istoricul John Finley (†1875), care a efectuat cercetări în zonă, afirma că numele şi "cultul" Sfântului Evghenie contribuiau la distincţia grecilor din Trapezunt între ceilalţi creştini din Răsărit, definindu-i ca pe un popor aparte, iar arhiepiscopul Hrysanthos al Atenei (†1949), originar din Trapezunt, nota că "Sfântul din Trapezunt a avut o mare faimă şi cinstire, la fel de mare ca Marele Mucenic Dimitrie, ocrotitorul Salonicului, căruia i-a semănat prin minunile săvârşite".

Biserica "Sfântul Evghenie" a fost ridicată pe dealul cu acelaşi nume, aflat în afara zidurilor, în partea răsăriteană, faţă în faţă cu acropola, în capătul promontoriului, loc unde, potrivit tradiţiei hagiografice, se afla peştera din Akanthe, unde Sfântul Evghenie a fost prins şi înlănţuit.

În apropiere de peşteră, rudele sfântului au ridicat o bisericuţă imediat după moartea mucenicească a acestuia. În secolul al VIII-lea a fost construită pe acelaşi loc o altă biserică mai mare în jurul căreia s-a înfiinţat o mănăstire de călugări care a funcţionat până la cucerirea turcească din 1461, fiind un important centru al vieţii eclesiastice şi culturale din Trapezunt.

Avea şcoală de astronomie şi matematică

În timpul domniei lui Alexie al II-lea (1297-1330), în mănăstire a funcţionat o şcoală de astronomie şi de matematică, unde au predat astronomi şi matematicieni faimoşi ca Grigorios Hioniadis, Manuil episcopul de Taurezios, precum şi Konstantinos Lukitis. În această mănăstire au fost scrise lucrări de o deosebită importanţă teologică şi artistică, dovadă fiind iată un exemplar din Tipicul slujbei bisericeşti scris în 1346, exemplar ce se află azi la Mănăstirea Vatoped.

Mănăstirea Sfântului Evghenie din Trapezunt a suferit mari distrugeri în timpul răscoalei arhonţilor din Trapezunt, al tulburărilor care au urmat morţii împăratului Vasile I (1332-1340), în vremea Irinei Paleologhina (1340-1341). Mărturiile vremii spun că "toate frumuseţile ei au fost mistuite", dar a fost reconstruită între 1340 şi 1349.

Accesul în biserică se făcea pe uşa amplasată pe latura de vest, dar erau şi două uşi laterale, una pe latura de nord, alta pe latura de sud. Uşa de pe latura de sud a fost zidită în momentul transformării bisericii în moschee. De altfel, peretele de sud al bisericii a devenit quiblah, un loc important al actualei moschei, unde musulmanii obişnuiesc a se aşeza cu faţa spre acesta pentru a se ruga. Un accesoriu important al quiblahului este mihrabul, ce constă într-o nişă centrală construită în zona fostei uşi de acces de pe latura de sud a bisericii. Pe aceeaşi latură se află minbarul, un spaţiu important al moscheii, unde în zilele de vineri sunt spuse rugăciuni şi poveţe de către khatib.

Biserica, atât în interior, cât şi în exterior a fost împodobită cu fresce; potrivit informaţiilor istoricului german G.F. Fallmerawer, în interior se aflau zugrăvite chipurile bazileilor bizantini din neamul Comnenilor, începând cu Alexie I (1204-1222) şi până la Alexie al III-lea (1349-1390).

În biserică se aflau cinstitele moaşte ale Sfântului Evghenie şi ale împreunăpătimitorilor săi Valerian, Candie şi Achila, moaşte aşezate în "raclă de argint aurit", aşa cum consemnează un encomion scris de învăţatul trapezuntin Konstantinos Lukitis în prima jumătate a secolului al XIV-lea, "iar capetele erau împodobite cu aur, pietre preţioase şi mulţime de mărgăritare".

Cercetările arheologice efectuate între 1916 şi 1917 în altarul bisericii de bizantinologul rus F. Uspenski au scos la lumină nişte oseminte acoperite de o placă de marmură, afirmând că acestea ar putea fi moaştele celor patru sfinţi mucenici, moaşte pe care călugării

le-ar fi ascuns cu puţin timp înainte ca turcii să intre în cetate în anul 1461, pentru a nu fi pângărite.

În bisericile "Sfântul Evghenie" şi "Panaghia Hrysokefalos" aveau loc slujbele oficiale ale Comnenilor. Arhimandritul Partenie Metaxopoulos, într-o lucrare despre Trapezunt scrisă la 1775, spune că "în acest locaş a fost binecuvântată, în anul 1351 de la Naşterea Domnului, luna septembrie, ziua 20, căsătoria lui Alexios al

III-lea cu domniţa Teodora Comnena din neamul Cantacuzinilor, fiica marelui boier Nichifor Cantacuzino, văr primar al regelui romeilor Ioan Cantacuzino".

Transformată în moschee

În acea zi de luni, 15 august 1461, Mohamed al II-lea Cuceritorul a intrat în cetate în urma capitulării lui David (1458-1461), ultimul bazileu al Trapezuntului. Sultanul a poruncit ca Biserica "Sf. Evghenie" să fie transformată în geamie, frescele să fie acoperite cu tencuială, să se înalţe imediat un minaret, schimbându-i numele în Moscheea Nouă - Yenicuma Camii, moschee care funcţionează şi astăzi. Prin măreţia sa, prin eleganţa motivelor decorative ce împodobesc ancadramentele ferestrelor şi uşilor, Biserica "Sfântul Evghenie" din Trapezunt transmite şi astăzi mesajul fastului bizantin din vremea Comnenilor, fiind un reper spiritual artistic bizantin.