Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Documentar Mărturia dragostei pentru Hristos, ieri și azi

Mărturia dragostei pentru Hristos, ieri și azi

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Documentar
Data: 17 Septembrie 2015

În fiecare an, la data de 17 septembrie, Biserica Orto­doxă săvârşeşte pomenirea Sfintei Sofia şi a celor trei fiice ale sale: muceniţele Pistis, Elpis şi Agapis, care au suferit moarte martirică în timpul împăratului roman Adrian, pe la anul 137. Modelul de educaţie creştină ideală şi dârzenia cu care şi-au mărturisit fiicele văduvei Sofia credinţa sunt memorabile şi demne de urmat. Singura biserică din Bucureşti care își serbează astăzi hramul se află pe Calea Floreasca, vizavi de lac, în sărbătoare aflându-se și Centrul de zi pentru copii „Sfânta Muceniţă Sofia” al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Pentru omul contemporan martiriul este un lucru total de neînţeles, pentru că el este obişnuit cu confortul, vacanţele prelungite, distracţiile şi toleranţa oricărui mod de viaţă. Poate tocmai de aceea semnalele de alarmă, transmise pe atâtea căi de mijloacele de comunicare în masă, sunt privite ca nişte filme documentare bine realizate. Oamenii s-au obişnuit atât de mult cu ororile fictive ale filmelor hollywoodiene, încât realitatea pare tot un film sau parte a unui vis.

Martiriul fiicelor văduvei romane Sofia, numite la botez după principalele virtuţi creştine: Credinţa, Nădejdea şi Dragostea, a avut loc în timpul domniei împăratului roman Adrian, pe la anul 137. Unul dintre consulii romani, după cum ne spune sinaxarul, vrând să vadă copilele Sofiei, vestite pentru frumuseţea şi înţelepciunea lor, a înţeles că acestea sunt creştine, fapt pe care ele nu au vrut nici să-l ascundă. Acest lucru l-a mâniat pe funcţionarul roman, care a pus, cu ordin imperial, ca fetele să fie torturate, iar mai apoi, pentru că ele nu părăseau credinţa în Hristos, omorâte. Sfânta Sofia, mama lor, care le crescuse în credinţă curată, pentru a le face mirese ale lui Hristos, le-a înmormântat şi, de durere, s-a stins din viaţă după doar câteva zile de la moartea lor mucenicească.
În Vieţile Sfinţilor de peste tot anul, Sfântul Dimitrie al Rostovului descrie astfel plecarea spre judecata împăratului a celor patru sfinte: „Dumnezeule, Atotputernice, fă cu noi după voia Ta cea sfântă! Nu ne părăsi, ci trimite-ne nouă ajutorul Tău cel sfânt, pentru ca inimile noastre să nu se înfricoşeze de chinuitorul cel semeţ, nici de chinurile lui cele straşnice, temându-se de moarte! Fie ca nimic să nu ne îndepărteze de Tine, Dumnezeul nostru!”. Zicând aceas­tă rugăciune şi închinân­du-se Domnului Dumnezeu, toate patru, mama şi fiicele, ţinându-se de mâini asemenea unei cununi împletite din flori, au mers la împărat şi, privind adesea cerul, cu inimă aprinsă şi rugăciune tainică se încredinţau ajutorului Celui Care a poruncit să nu ne temem de cei care „pot să ucidă trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă” (Matei 10, 28). Atunci când au intrat în curtea împăratului, s-au însemnat cu semnul crucii, spunând: „Ajută-ne, Dumnezeule, Mân­tuitorul nostru, de dragul preaslăvirii Numelui Tău celui sfânt!”
Martirologiile ne sugerează că au fost două grupuri de muceniţe cu aceste nume, primul, cel din timpul împăratului Adrian, fiind înhumat într-o criptă pe Via Aureliana, deasupra căreia s-a ridicat mai târziu Biserica Sfântului Pancratie, iar al doilea grup de muceniţe fiind îngropat pe Via Apia, în apropierea mormântului Sfintei Cecilia din cimitirul Sfântului Calist. Biserica Ortodoxă face pomenirea tuturor în aceeaşi zi, respectiv pe 17 septembrie.

Hram la Biserica Sfânta Sofia - Floreasca din Bucureşti

Singura biserică din Bucureşti cu hramul „Sfânta Sofia” se află pe Calea Floreasca, vizavi de lac. Biserica din fostul sat Floreşti, moşie a boierului cu acelaşi nume, îşi are începuturile în secolul al XVI-lea, iar locașul actual, aflat în plină reabilitare, printr-un grant european, a fost construit în secolul XVIII, în stil brâncovenesc. Părintele paroh Eduard Valentin Toader ne-a declarat că parohia organizează la fiecare sărbătorire a hramului şi la marile praznice colecte din care se pregătesc pachete alimentare atât pentru nevoiaşii din enorie, cât şi pentru pelerinii care vin la hram.

Centrul de zi „Sfânta Sofia” îşi sărbătoreşte ocrotitorii

Centrul de zi pentru copii „Sfânta Muceniţă Sofia” al Arhiepiscopiei Bucureştilor, situat în incinta Parohiei Scaune din strada cu acelaşi nume, îşi sărbătoreşte ocrotitorii cereşti de asemenea în data de 17 septembrie. Centrul este finanţat exclusiv din fondurile Arhiepiscopiei Bucureştilor şi are în grijă 35 de copii din familii cu posibilităţi financiare reduse, cu vârsta cuprinsă între 6 şi 14 ani. Copiii vin la centru înainte sau după şcoală, în funcţie de programul şcolii din care fac parte. Aici ei primesc o masă caldă, precum şi sprijin în realizarea temelor. Astăzi, începând cu ora 15:00, cu ocazia hramului centrului, dar şi a începutului de an şcolar, se va săvârşi un Te Deum şi va fi sfinţită o icoană în mozaic a Sfintei Sofia, care va fi expusă în centru, ne-a declarat directorul centrului, doamna Ionela Ionescu.