Matia, apostolul ales de sorţi

Sfântul Apostol Matia a fost ales în ceata celor doisprezece apostoli, în locul lui Iuda Iscarioteanul, cel care L-a vândut pe Mântuitorul. Biserica îl prăznuieşte în fiecare an, la 9 august. După ce a dus o viaţă de ucenic al lui Hristos, a fost ales prin tragere la sorţi în rândul apostolilor, în locul lui Iuda Iscarioteanul. A propovăduit Evanghelia lui Hristos în Iudeea, Macedonia sau Roma şi chiar în Etiopia, şi mai apoi a murit ca martir în anul 63.

Dintre cei 70 de ucenici

Sfântul Apostol Matia a fost, la început, unul dintre cei 70 de apostoli. Născut în Betleem, cunoaşte de tânăr Scripturile şi înţelegerea Legii Vechi, sub povăţuirea Sfântului şi Dreptului Simeon, cel ce L-a primit pe Mântuitorul la Templu. Îndrumat tot de bătrânul Simeon, Sfântul Apostol Matia va învăţa să trăiască o viaţă dreaptă, urmând calea poruncilor lui Dumnezeu şi a faptelor bune. Astfel, după Botezul Domnului şi începutul propovăduirii Lui, Îl va urma pe Hristos, alături de alţi ucenici, şi va fi martor al lucrării Fiului lui Dumnezeu pe pământ, al Răstignirii şi al Învierii Lui. Conform Cărţii Faptelor Apostolilor, Matia a fost ales ca apostol în ceata celor doisprezece, în locul lui Iuda Iscarioteanul, cel care L-a vândut pe Hristos. Relatarea biblică ni-l prezintă pe Sfântul Apostol Petru rostind un cuvânt înaintea celor 120 de ucenici adunaţi la Ierusalim pentru a sărbători Cincizecimea, în care arată necesitatea stabilirii unui alt apostol în locul lui Iuda; scrie în continuare autorul Faptelor Apostolilor, Sfântul Evanghelist Luca: „şi au pus înainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba, zis şi Iustus, şi pe Matia. Şi, rugându-se, au zis: „Tu, Doamne, Care cunoşti inimile tuturor, arată pe care dintre aceştia doi l-ai ales să ia locul acestei slujiri şi al apostoliei din care a căzut Iuda, ca să meargă în locul lui. Şi au tras la sorţi; şi sorţul a căzut pe Matia; şi el s-a rânduit împreună cu cei unsprezece apostoli“. Această alegere a sa, precum şi responsabilitatea sa ca apostol sunt întărite de Domnul la Pogorârea Duhului Sfânt, când Sfântul Apostol Matia primeşte, la fel ca şi ceilalţi apostoli, harul dumnezeiesc. Martor al Învierii lui Hristos, chemat de Dumnezeu apostol şi trimis la propovăduire, Sfântul Apostol Matia rămâne în cugetul Bisericii ca având aceeaşi cinste şi autoritate ca şi ceilalţi unsprezece apostoli aleşi înaintea lui.

Apostol în Etiopia

După cum aflăm de la diverşi cercetători, Sfântul Apostol Matia a vestit Evanghelia lui Hristos în Iudeea, Macedonia sau Roma. Acestea sunt doar câteva din posibilele locaţiile în care Sfântul Apostol a predicat. Câteva scrieri ale unor părinţi bisericeşti, cât şi unele documente apocrife (unul dintre ele poartă chiar numele „Evanghelia lui Matia“), ni-l prezintă, însă, pe Sfântul Apostol Matia ca propovăduitor al Evangheliei în pământurile Etiopiei, în regiunea numită Colchis. Sfântul Matia este recunoscut ca Apostolul Etiopiei. Ca propovăduitor al lui Hristos în Etiopia se pare că a avut de suferit numeroase chinuri şi prigoane din partea locuitorilor acelor ţinuturi, fiind târât pe pământ, bătut, strujit cu fiare pe coaste si ars cu foc pe dedesubt. Un vechi document relatează chiar că locuitorii Etiopiei erau foarte cruzi, „barbari şi canibali“. Deşi acelaşi document ne spune că Sfântul Apostol a fost omorât acolo, totuşi o altă sursă biografică ne informează că Apostolul s-a întors din Etiopia şi a vestit Evanghelia în Macedonia şi Iudeea.

Mare făcător de minuni

Ca şi ceilalţi apostoli, Sfântul Matia s-a învrednicit de darul facerii de minuni. Aflându-se în Macedonia, păgânii elini i-au dat să bea o băutură otrăvitoare, care ducea la orbire. Bând din aceasta în numele lui Hristos nu a suferit nimic ci, mai mult, a vindecat pe alţi 250 de oameni care orbiseră din cauza acestei băuturi. Tot cu puterea lui Dumnezeu, Sfântul Apostol a reuşit să se facă nevăzut trei zile, timp în care prigonitorii săi l-au căutat în zadar, a ieşit din temniţa încuiată şi a deschis pământul ca să îi înghită pe cei care urmăreau să îi ia viaţa. De asemenea, în Iudeea, darul facerii de minuni s-a revărsat peste cei orbi, surzi, şchiopi şi leproşi, tuturor dându-le Sfântul vindecare. Cu harul lui Dumnezeu a adus la viaţă chiar pe mulţi adormiţi. După aceste minuni şi după cuvântul propovăduit de el, mulţi păgâni şi iudei au crezut în Evanghelie şi s-au botezat în numele lui Hristos, alcătuind, aşadar, mici comunităţi ce se adăugau Bisericii primare.

Moarte martirică şi ocrotitor al măcelarilor şi dulgherilor

Propovăduirea lui Hristos printre iudei nu putea să nu atragă asupra Apostolului atenţia şi mânia sinedriului iudaic. Astfel, din porunca arhiereului Anania - acelaşi arhiereu care a dat sentinţa ca Sfântul Apostol Iacov să fie aruncat de pe aripa Templului - Sfântul Apostol Matia este chemat la Templu pentru a răspunde la învinuirile care i se aduc. Acuzat de către iudei că nu respectă Legea şi Proorocii şi că propovăduieşte un prooroc fals, pe Iisus Nazarineanul, Sfântul Apostol Matia, cunoscând din copilărie prescripţiile legii iudaice, dar purtând şi harul Duhului Sfânt, le aduce dovezi din înseşi scrierile Vechiului Testament că Hristos este Mesia Cel proorocit de demult. Le vorbeşte şi despre unimea de fiinţă a Tatălui cu a Fiului, despre Întruparea, Răstignirea şi mai ales de Învierea lui Hristos. Învinuit de hulă împotriva lui Dumnezeu şi refuzând să nu Îl mai mărturisească pe Hristos, Sfântul Apostol Matia este bătut cu pietre, dându-şi sufletul în mâinile lui Dumnezeu, în anul 63. I-a rugat pe cei care erau de faţă să îi pună în mormânt două pietre, pentru a-L slăvi pe Dumnezeu prin semnele muceniciei sale. La fel precum a făcut şi primul mucenic al Bisericii, Sfântul Arhidiacon Ştefan, Apostolul Matia nu a încetat nici în timpul uciderii sale să se roage lui Dumnezeu pentru el şi pentru chinuitorii lui. Mai mult, pentru ca această judecată şi ucidere nedreaptă să nu fie descoperită de administraţia romană aflată atunci la putere, iudeii i-au tăiat capul Sfântului cu o secure. Prin această moarte erau ucişi cei care se împotriveau cezarului, astfel încât moartea Sfântului Matia apărea ca o respectare a legii romane şi nu ca o nelegiuire a iudeilor. Tăierea capului cu securea explică de ce Sfântul Apostol Matia este considerat patronul măcelarilor şi al dulgherilor.

Moaştele Sfântului Apostol Matia

După o tradiţie, împărăteasa Elena a adus moaştele Sfântului Apostol Matia la Roma, în anul 324. O părticică din acestea a trimis-o în Trier, astăzi cel mai vechi oraş din Germania. Descoperite în secolul al XII-lea, în urma unor lucrări de restaurare a unei biserici, moaştele Sfântului au fost mutate în biserica abaţiei benedictine, care îşi va lua numele Sfântul Apostol Matia. Această abaţie este şi astăzi un mare centru de pelerinaj pentru Biserica Romano-Catolică. Cu toate acestea, alte documente atestă că moaştele sale se află în Georgia de astăzi, îngropate sub un castel, în aceeaşi regiune în care a suferit moarte pe cruce. Această afirmaţie poate fi verificată dacă ţinem cont de faptul că Etiopia, locul unde Apostolul a propovăduit cel mai intens, este identificată de unii cercetători cu estul Georgiei.