Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Documentar Mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici, autorul primei Psaltichii bisericești pe note liniare

Mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici, autorul primei Psaltichii bisericești pe note liniare

Galerie foto (4) Galerie foto (4) Documentar
Un articol de: Pr. Prof. Dr. Marin Velea - 26 Noi, 2020

Între ierarhii cărturari ai Bisericii noastre Ortodoxe, care au alcătuit, tradus și tipărit cărți bisericești, Mitropolitul Silvestru Morariu- Andrievici al Bucovinei ocupă un loc deosebit de important prin faptul că, pe lângă obligațiile sale pastorale, administrative și culturale, s-a ocupat insistent și în mod permanent de cântarea bisericească psaltică. Pe 26 noiembrie se împlinesc 202 ani de la naşterea sa.

Alături de alte figuri de ierarhi care în vremurile trecute au fost compozitori de muzică bisericească, traducători, prelucrători, cântăreți bisericești etc., Mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici a susținut și ocrotit fără rezerve afirmarea muzicii bisericești, care a fost „cel mai puternic factor de răspândire a culturii în masele credincioșilor și a înlesnit pasul către valorificarea limbii românești”, după cum scria Episcopul Nifon Niculescu al Dunării de Jos în 1912.

Născut în metocul Dragomirnei

S-a născut la 14/26 noiembrie 1818 în metocul Mănăstirii Dragomirna din judeţul Suceava. A fost primul și singurul băiat dintre cei trei copii ai preotului Gheorghe Morariu-Andrievici și ai preotesei Zamfira și a primit la botez numele de Samuil. După terminarea școlii primare din localitate, se înscrie la Liceul din Cernăuți, după absolvirea căruia ajunge la Facultatea de Teologie a Universității cernăuțene, pe care o absolvă în anul 1843. În urma absolvirii, se căsătorește cu Elena, fiica preotului Vasile și a preotesei Maria Cehovschi.

La 29 iunie 1843, în ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel, este hirotonit preot pe seama Parohiei Ceahor, unde slujește ca preot paroh timp de mai bine de două decenii.

În anul 1853 îi moare soția. Se călugărește, după o îndelungată văduvie, în anul 1874, prilej cu care i se schimbă numele din Samuil în Silvestru.

Arhimandrit, vicar general, arhiepiscop, mitropolit

Este chemat de Episcopul Eugeniu Hacman la Cernăuți, unde desfășoară o frumoasă și impunătoare activitate administrativă și culturală, apreciată de conducătorii Bisericii bucovinene. În anul 1879 i se acordă, prin hirotesie, rangul de arhimandrit diecezan și vicar general. Totodată, devine delegat în comisia de la Viena special alcătuită pentru tipărirea cărților de slujbă bisericească și a altor cărți de folos obștesc. În același an, 1879, arhimandritul Silvestru Morariu-Andrievici publică la Viena Prima Psaltichie bisericească așezată pe note muzicale.

La 12 martie 1880, prin decret imperial, este ridicat la rangul de Arhiepiscop și Mitropolit al Bucovinei și Dalmației.

Un document de valoare istorică excepțională

Referitor la Psaltichia bisericească a lui Silvestru Morariu menționăm că, deși este numai o sinteză de psaltichie românească tradițională (97 de pagini), ea reprezintă totuși un document de valoare istorică excepțională, din mai multe motive. În primul rând, pentru că notația cântărilor pe sistemul liniar oferă o largă circulație europeană a melosului bisericesc psaltic bucovinean ortodox. În al doilea rând, autorul „a așezat cântările pe note după cum le-a învățat el în tinerețe și le-a practicat timp îndelungat, ca paroh în satul Ceahor, în curgere de 20 de ani”, după cum a observat Mihail Paul în analiza corespondenţei Episcopului Melchisedec Ştefănescu. În sfârșit, apariția acestei Psaltichii la Viena în 1879, departe de locul disputelor de transcriere a cântărilor din notația psaltică în cea liniară din România, a constituit un argument fericit și în același timp decisiv în câștigarea ulterioară a luptei pentru modernizarea melosului bisericesc psaltic tradițional.

Sprijin pentru nume mari ale muzicii româneşti

Așadar, inițiativa Mitropolitului Silvestru Morariu din Cernăuți depășește importanța unei acțiuni culturale locale, limitată în timp, dovedindu-se ulterior de o mare și impunătoare însemnătate pentru întreaga istorie a muzicii bisericești psaltice românești.

Afirmarea compozitorilor Isidor Vorobchievici, Eusebie Mandicevschi (care a dirijat prima Liturghie în La bemol major în game vechi bise­ricești, în anul 1880, chiar în prezența Mitropolitului Silvestru la Cernăuți, lucrarea fiind dedicată înaltului prelat bucovinean), Ciprian Porumbescu și alții a fost posibilă datorită sprijinului moral și material al lui Silvestru Morariu care, prin Societatea „Armonia”, a promovat creația acestor mari clasici ai muzicii corale laice și religioase românești.

Fastul liturgic al Catedralei Mitropolitane din Cernăuți căpăta ecouri excepționale în inimile și sufletele credincioșilor participanți la slujbă, atunci când însuși Mitropolitul Silvestru „cânta axionul împreună cu clerul pe soleia dinaintea icoanelor bisericești” (Gheorghe Dincă, Chipuri de ierarhi, compozitori, traducători, pre­lucrători și mari cântăreți ai muzicii bisericești. Mitropolitul Morariu-Andrievici).

Înfăptuiri în plan cultural

Ca om de cultură, Mitropolitul Silvestru Morariu a desfășurat o vastă și impunătoare activitate publicistică: lucrări didactice, religioase, sociale și de muzică bisericească, toate scrise în limba română și limba germană. Dintre cărțile didactice menționăm: Carte de citire sau „Micul Comenius”, Carte de citire sau „Legendariu”, Carte de citire sau „Lecturariu românesc”, Aritmetică pentru școalele sătești și altele. Din seria cărților religioase amintim: Micul catehism, Istoria vieții Mântuitorului, Istoria sfântă a Testamentului Vechi și Nou, Tipicarul Bisericii Ortodoxe Orientale, Cuvântări bisericești etc.

În afară de Psaltichia bisericească menționată mai sus, Mitropolitul Silvestru Morariu a mai tipărit și alte cărți de muzică bisericească, precum Gramatica muzicii bisericești, Anastasimatariul, Irmologhionul.

Tot pe linie muzicală putem menționa și frumoasa colaborare dintre Mitropolitul Silvestru Morariu, Episcopul Melchisedec Ştefănescu al Romanului și dirijorul și compozitorul Gavriil Musicescu, colaborare care a dus la hotărârea Sinodului Bisericii moldovene de a se înfăptui pentru prima dată în istoria muzicii religioase românești transcrierea psaltichiei pe note liniare occidentale.

Iată ce îi scrie Episcopul Melchisedec ministrului cultelor din acea perioadă, V.A. Urechia, înainte de a se înfăptui această mare operă de importanță istorică pentru muzica religioasă românească: „Știm interesul ce-l purtați pentru cântările noastre bisericești, de aceea am rugat pe Mitropolitul Bucovinei să vă trimită câte un exemplar din opera sa de cântări bisericești, puse pe note liniare. Mitropolitul n-a îndrăznit să vi le trimită de-a dreptul, ci vi le trimite prin mine. Eu, deci, vi le trimit odată cu această scrisoare și vă rog pentru cântările bisericești să stăruiți ca să se sancționeze Regulamentul votat de Sinod, ca să se poată săvârși îmbună­tățirile cerute prin el, pentru cântarea noastră bisericească. În proiect sunt prevăzute toate principiile după care are a se progresa în această ramură. Veți lua un nume frumos în Biserica Națională, ca să se îmbunătățească cântul nostru bisericesc în sensul Regulamentului votat. Nu ascultați pe oamenii neexperimentați sau retrograzi care v-ar face alte propuneri” (Constantin C. Diculescu, Din corespondența episcopului Melchisedec, București, 1909).

Toate aceste înfăptuiri ale Mitropolitului Silvestru Morariu nu ar fi avut loc dacă în 1883 nu ar fi deschis o tipografie din banii proprii ai mitropoliei, întrucât guvernul i-a refuzat propunerea. Această tipografie „a fost instalată chiar în încăperile Palatului mitropolitan”, notează părintele profesor Mircea Păcurariu.

O altă înfăptuire pe plan cultural și muzical a fost înființarea Societății muzicale „Armonia” din Cernăuți, în anul 1881.

Mitropolitul Silvestru Morariu a înființat, în 1882, revista „Candela”, numind ca redactor principal pe dirijorul, profesorul și compozitorul Isidor Vorobchievici.

Figură luminoasă a muzicii psaltice bucovinene, Mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici a semnat o pagină inedită în cartea culturii și artei muzicale bisericești, puțin valorificată de muzicologia laică și bisericească contemporană. A desfășurat, de asemenea, „o intensă activitate literară, scriind poezii, sonete, fabule, tipărind un impresionant număr de manuale școlare” (Ioan Nistor, Nicolae Iorga, Un capitol din viața culturală a românilor din Bucovina [1774- 1857]).

Pentru atitudinea sa patriotică și prin neobosita sa muncă pentru binele și folosul neamului românesc, Mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici a ajuns unul dintre cei mai iubiți și populari arhierei din câți a avut Bucovina. A murit la 3 aprilie 1895, chiar în a doua zi a Sfintelor Paști, când românii din Bucovina, mâhniți, cu lacrimi de durere și plini de amărăciune, l-au condus la locul său de veci din capela arhierească zidită de el în incinta cimitirului din Cernăuți.

Pentru noi, cei de azi, Mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici reprezintă o puternică personalitate a culturii și muzicii bisericești bucovinene, care împreună cu marele Episcop cărturar Melchisedec Ștefănescu a deschis drum larg transcrierii muzicii psaltice pe notație liniară occidentală, cu ajutorul căreia muzicienii laici, români sau străini pot cunoaște în întregime bogăția melodico-ritmică a muzicii vechi bizantine, păstrată cu sfințenie în repertoriul liturgic al Bisericii Ortodoxe Române.

 

Citeşte mai multe despre:   Mitropolitul Silvestru Morariu- Andrievici