Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Documentar Oprea Demetrescu, ucenic al protopsaltului Anton Pann

Oprea Demetrescu, ucenic al protopsaltului Anton Pann

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Documentar
Data: 24 Septembrie 2014

Cel mai important făuritor de muzică psaltică în zona Transilvaniei a fost protopsaltul, compozitorul, poetul, folcloristul şi caligraful Anton Pann. Acestuia i-au succedat alţi doi importanţi corifei ai muzicii psaltice ai şcolii lui Anton Pann, elevi ai şcolii de seminar condusă de acesta: George Ucenescu şi Oprea Demetrescu.

Oprea Demetrescu (1831-1919) a fost, pentru perioada în care a trăit, un nume  de remarcat. S-a născut la Bucureşti, iar începuturile muzicale au loc cu Anton Pann, de la care învaţă psaltichie şi cor. Muzicologi precum Gheorghe Ciobanu, Constantin Catrina şi Mihail Poluşnicu îl descriu ca fiind „un om energic, cu idei conectate adesea la reverberaţiile artistice şi pedagogice ale muzicii de factură europeană“.

Începând cu anul 1859 şi până în 1903, acesta a publicat 17 titluri de carte şi a făcut posibilă prima revistă muzicală tipărită în ţară, intitulată „Musicul Român“, în anul 1861.

Principii ale muzicii bisericeşti

Cea mai importantă lucrare a sa este „Principii elementare ale muzicii bisericeşti“, tipărită în anul 1859. El vorbeşte aici despre faptul că o cântare trebuie să fie curată, exactă şi plăcută, iar respiraţia, ca cel mai important proces fiziologic în susţinerea vocii, devine obligatorie şi pentru dascălul de la strană.

Se observă în cărţile profesorului de muzică psaltică concepţia sa îndrăzneaţă: interferarea elementelor teoretice ale muzicii europene cu principiile generale ale psaltichiei. Urmând linia lui Macarie Ieromonahul şi Anton Pann, acesta selectează cântările mai simple, adică mai uşor de executat, iar la cele întinse intervine, de la caz la caz, şi mai modifică, prescurtează sau aranjează topica frazei.

Dispunând de tipografie şi de tehnica imprimării neumelor bizantine, pe lângă această operă muzicianul se apleacă sincer şi către cântecul istoric şi popular; a publicat „Colecţiuni de cânturi populare“ (1858), „Cântece naţionale“ (1859), „Imnuri şi cântece religioase, morale, patriotice, eroice, naţionale, istorice şi populare“ (1874).

Oprea Demetrescu îşi va răspândi cu interes propria operă de factură didactică şi bisericească în toate locurile unde şi-a desfăşurat activitatea: Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Galaţi, Curtea de Argeş ş.a.

El devine tot mai sensibil la elementele sistemului muzical; ehurile şi intervalul melodiilor devin idei subliniate în aceste locuri. Aşadar, opera reprezintă o voce a timpului său, un timp în care muzica bisericească şi laică era într-o frumoasă ascensiune spre cunoaştere şi păstrătoare de tradiţie.

Însemnări din presa timpului despre activitatea ucenicului lui Anton Pann se găsesc în „Gazeta Transilvaniei“ sau alte documente de arhivă. Cântările lui Demetrescu au fost îndelung studiate în Transilvania de către George Dima, Gheorghe Bariţiu sau Andrei Mureşianu.