În Polonia a existat întotdeauna loc pentru mai multe tradiţii religioase, iar Ortodoxia a ocupat între ele un loc însemnat. Modificările suferite de graniţe şi procesul de asimilare au făcut ca în ţară să mai rămână puţini ortodocşi. Din punct de vedere istoric, ortodocşii au trăit în provinciile din estul Republicii Polono-Lituaniene Commonwealth, aceştia fiind la început de etnie belarusă şi ucraineană.
În programul său de rusificare a pământurilor poloneze, în timpul divizării republicii, Guvernul ţarist al Rusiei a sprijinit Biserica Ortodoxă. Simbolul acestui sprijin a fost înălţarea unei mari catedrale ortodoxe în centrul Varşoviei, capitala naţiunii care înainte era independentă şi oraşul a cărui populaţie creştină era predominant romano-catolică.
Statul modern polonez s-a creat după Primul Război Mondial din teritoriile guvernate anterior de Rusia şi Germania. Noul stat a dobândit un număr mare de ortodocşi ruşi şi ucrainieni, aceştia unindu-se în credinţă fără a avea o Biserică naţională. Pentru a-i uni în cadrul unui organism oficial, Biserica Ortodoxă a Poloniei s-a creat în 1924 cu sprijinul Patriarhiei de la Constantinopol.
În perioada interbelică, viaţa Bisericii Ortodoxe Poloneze s-a caracterizat prin mai multe conflicte interbisericeşti şi interortodoxe. Între episcopat, care era aproape exclusiv de provenienţă rusă, şi credincioşi, care erau într-o proporţie de două treimi ucrainieni, era o antinomie evidentă. Episcopii ruşi refuzau numirea şi hirotonirea unor episcopi ucrainieni, interzicând chiar folosirea limbii ucrainiene în cadrul Sfintei Liturghiei.
În ceea ce priveşte relaţiile cu celelalte Biserici, apăruse un conflict în exclusivitate cu Biserica Catolică, care era sprijinită de către Stat şi care dorea ca predicile să se ţină, obligatoriu, doar în poloneză, făcând, de asemenea, presiuni asupra credincioşilor de a se converti la catolicism.
Aproape patru milioane de ortodocşi, în 1931
În urma recensământului efectuat în 1931, în rândul populaţiei poloneze, 3,8 milioane de polonezi se declaraseră ortodocşi. Însă, după schimbarea frontierelor în 1944 şi anexarea de către Uniunea Sovietică a unei porţiuni din ceea ce fusese până atunci Polonia de Est, numărul acestora a scăzut semnificativ.
În cadrul aşa-numitei operaţii Weichsel/Akcja Wisla, o parte a ucrainienilor ortodocşi din estul Poloniei de astăzi a fost strămutată samavolnic în regiunile din vestul şi nordul Poloniei nou anexate, la încheierea războiului (Prusia Răsăriteană, Pomerania Posterioară şi Silezia), alcătuindu-se astfel parohii noi. Altă parte a ucrainienilor a fost strămutată samavolnic în partea ucrainiană a Uniunii Sovietice care includea la acea dată şi fosta parte de răsărit a Poloniei, iar parohiile de acolo au rămas în continuare sub jurisdicţia patriarhatului moscovit.
În 1948, după ce puterea a fost preluată de comunişti, mitropolitul ortodox al Varşoviei a fost demis pentru atitudinea sa împotriva noului regim, iar la rugămintea sinodului de la Varşovia, controlat de comunişti, Patriarhia Moscovei a declarat autocefalia Bisericii Ortodoxe Poloneze acordată de Patriarhul Constantinopolului în 1924 ca fiind nulă şi fără valoare juridică. Astfel, a dat Bisericii Ortodoxe a Poloniei o nouă cartă a drepturilor autocefale, autocefalia continuând şi în timpul regimului comunist.
Cei mai mulţi ortodocşi, în partea de est a Poloniei
Astăzi, Biserica Ortodoxă din Polonia numără între 600.000-800.000 de credincioşi şi este cea mai mare biserică din Polonia, după cea romano-catolică.
Reşedinţa mitropolitană a Bisericii Ortodoxe Poloneze autocefale se află la Varşovia, în capitala Poloniei. Majoritatea credincioşilor sunt de naţionalitate belorusă sau ucraineană şi sunt concentraţi în partea de est a Poloniei.
Este împăţită în şase eparhii: Varşovia şi Bielsk, Bialustok şi Gdansk, Lodz şi Poznan, Eroclaw şi Szczecin, Lublin şi Chelm; Przemusl şi Nowy Sacz.
Episcopii al căror întâistătător este Mitropolitul Varşoviei şi al întregii Polonii coordonează activitatea pastorală a circa 400 de preoţi care activează în aproximativ 200 de parohii, la acestea adăugându-se episcopii şi parohii din diaspora, în special din Portugalia, Spania, Brazilia sau Italia.
De asemenea, Biserica Ortodoxă Poloneză mai are aproximativ 100 de monahi şi monahii care vieţuiesc în cinci mănăstiri de călugări şi trei mănăstiri de maici.
Este membră activă a mişcării ecumenice, fiind membră a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, a Conferinţei Bisericilor Europene, a Comisiei Internaţionale de Dialog Teologic Catolic Ortodox şi a Consiliului Ecumenic Polonez.
Catedrala „Sfânta Maria Magdalena“ din Varşovia
În Catedrala mitropolitană „Sf. Maria Magdalena“ din Varşovia, slujbele se oficiază după calendarul nou. Această catedrală, situată în cartierul Praga din oraşul Varşovia a fost construită din porunca prinţului Wlodimir Czerkawski între anii 1867-1869 pentru ruşii care trăiau pe atunci în această parte a Varşoviei. Ea a fost sfinţită la 29 iunie 1869. Este construită în stil bizantin pe planul crucii greceşti cu cinci turle. Proiectul a fost întocmit de Nicolae Syczew.
La subsolul catedralei se află Capela „Strădanii lui Iisus Hristos“, viaţa liturgică în acest paraclis ţinându-se după calendarul vechi.
Biserica „Pogorârea Sfântului Duh“ din Bialystok
La ora actuală, această biserică este cea mai mare din Polonia şi una dintre cele mai mari din Europa. Piatra de temelie pentru construcţia acestei biserici a fost pusă la 1 august 1982. Semnatarul planului arhitectural este arhitectul Jan Kabac. Biserica „Pogorârea Sfântului Duh“ din Bialystok a fost sfinţită la 16 mai 1999 de către IPS Sava, Mitropolitul Varşoviei şi a toată Polonia, din iniţiativa căruia s-a construit această grandioasă biserică.
La sfinţirea ei au participat şi alţi ierarhi din Polonia.
Parohul acestei biserici este pr. Jerzy Boreczko. La subsolul bisericii se află Paraclisul Maicii Domnului, Neaşteptată Bucurie. În biserica cea mare sunt două altare, Pogorârea Sf. Duh şi Sf. Sava Luminat. În prezent, se construişte clopotniţa care va avea 60 de metri înălţime şi va găzdui emiţătorul postului de radio ortodox „Orthodoxia“. Biserica a fost construită din surse proprii şi din ajutorul credincioşilor care formează parohia „Pogorârea Sfântului Duh“.
În 1998, la 15 octombrie, ea a fost vizitată de Patriarhul Ecumenic de la Constantinopol, Bartolomeu I.
Biserica „Sfânta Treime“ din Hajnowka
Piatra de temelie a acestei biserici a fost pusă la 14 octombrie 1973, iar lucrările de construcţie au durat aproape 20 de ani. Proiectul bisericii aparţine lui Aleksandr Grygorowicz din Poznan. Pictura a fost realizată în perioada 1986-1990 de pictorul grec Dymitrios Andonopulos. Biserica „Sf. Treime“ din Hajnowka are şapte altare, dintre care trei la subsol, iar în ea încap 3000 de persoane. Din anul 1982, această biserică găzduieşte un concert de muzică bisericească. Din 1990, la acest concert participă şi coruri din străinătate.
