Pantelimon, un sfânt doctor iubit de români

Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, prăznuit miercuri, 27 iulie, este unul dintre cei mai iubiți sfinți tămăduitori, fiind numit și „doctor fără de arginți”, întrucât darul vindecărilor sale nu poate avea un preț, dar și pentru că în viața sa pământească îi vindeca pe semeni fără a cere vreun fel de plată. În țara noastră, evlavia pentru Sfântul Pantelimon este foarte răspândită, multe biserici, catedrale și mănăstiri purtând acest hram.

Înainte de aducerea în Capitală a moaștelor Cuviosului Dimitrie cel Nou, locuitorii Bucureștilor și ai împrejurimilor cereau grabnic ajutorul în bolile lor Mucenicului Pantelimon, cel zugrăvit pe zidurile sfintelor biserici ținând în mâini o cutie de medicamente și o linguriță din care se înțelege că este gata să ofere tuturor leac. Mai ales în vremuri de mari epidemii de holeră, ciumă și tifos, oamenii alergau la doctoriile acestui sfânt atât de iubit de cei bolnavi. De viața acestui doctor, martirizat în ziua de 27 iulie, la începutul veacului al IV-lea, s-au simțit însă mereu încurajați și medicii credincioși.

Binecuvântarea de pe insula Pantelimon

Lângă București, în secolele trecute, exista o importantă mănăstire dedicată Sfântului Pantelimon, construită între anii 1733-1735 și 1748-1753, la hramul căreia participa și domnul Țării Românești, Grigore Ghica al II-lea, după cum aflăm dintr-un articol semnat de arhim. Paisie Teodorescu, vicar patriarhal. Mulți bolnavi au primit vindecarea de la Sfântul Pantelimon în acea mănăstire în care se păstra un fragment din moaștele mucenicului aduse din Grecia și în spitalul organizat în incintă, al doilea ca mărime din Țara Românească, după cel de la Colțea (ajunsese la 180 de paturi). Așa se explică toponimia împrejurimilor: lacul și ­insula Pantelimon, comuna Pantelimon (azi, oraș), parcul Pantelimon, iar mai târziu și un mare spital clinic din București și o arteră de circulație, dar și un cartier au primit numele Pantelimon. Din nefericire, după cutremurul din 1977, care a avariat clădirile, comuniștii nu au mai dorit consolidarea lor, ba chiar au desființat mănăstirea, au demolat biserica și au confiscat spațiul transformându-l în loc de distracție și agrement, sub numele de „Lebăda”. O parte dintre icoane și odoarele de preț au fost salvate și transferate în alte biserici, cele mai multe, în Biserica „Sfântul Nicolae” din comuna Pantelimon, care a primit atunci și hramul ­„Sfântul Pantelimon”. Abia în 2004 i s-a retrocedat Bise­ricii Ortodoxe Române terenul fostei mănăstiri a Sfântului Pantelimon, iar din 2014, aici funcționează Centrul cultural-misionar „Fami­lia” și Casa „Sfântul Pantelimon”. În 2017 a început reconstruirea bisericii. „Moaștele ­Sfântului Mucenic Pantelimon care au aparținut acestei istorice mănăstiri sunt păstrate în prezent în Paraclisul Reședinței Patriarhale, cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, deloc întâmplător am putea spune, având în vedere că Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ca şi Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, a suferit moarte mucenicească în același an: 303, la aceeași vârstă, 20 de ani, în timpul aceleiași persecuții a împăratului Diocleţian”, amintea părintele arhimandrit Paisie Teodorescu.

Sfântul Pantelimon la Techirghiol

Și la Mănăstirea „Sfânta Maria” de la Techirghiol, cu hramul principal „Adormirea Maicii Domnului”, Sfântul Pantelimon este chemat să vindece, întrucât acolo se află și un sanatoriu preoțesc așezat sub ocrotirea doctorului fără de arginți. După mai multe etape din istoria devenirii sale, începând cu 1999-2000, în cadrul așezământului s-a amenajat o bază de tratament balnear, unde nămolul din lac este folosit la tratarea diverselor afecțiuni reumatice și la recuperarea postoperatorie. Prezența binefăcătoare a Sfântului Pantelimon este amintită și prin statuia sa, amplasată în partea sudică a ansamblului. Realizată în bronz de celebrul artist Ion Jalea, statuia sfântului mucenic este încadrată de coloane din piatră de Techirghiol și pergole cu trandafiri, iar pelerinii se pot închina și icoanei în mozaic a ­sfântului, așezată în fața statuii. Nu departe se află și mormântul părintelui Arsenie Papacioc, care a fost câteva decenii duhovnicul atât de iubit de credincioșii din toată țara, care îl căutau permanent pentru sfat, mângâiere sufletească și binecuvântare. În afară de sanatoriu, ansamblul monahal a trecut prin multe schimbări și adăugiri, astfel încât, astăzi, locul care ar putea fi numit „colțul de rai de la mare” cuprinde: bise­rica veche de lemn - monument istoric, noua biserică de zid cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului”, „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul” și „Sfântul Cuvios Teoctist”, care are la demisol paraclisul cu hramurile „Sfântul Pantelimon” și „Sfântul Proroc Moise”. Curtea dinspre lac, care ar putea fi numită mai degrabă „grădina de mozaic”, este o operă de artă care te duce cu gândul la Doctorul de Sus. Realizate în mozaic de artiștii Anca şi Alexandru Costenco, frescele care împodobesc rampele de acces au tematica apei și reprezintă scene din Vechiul şi Noul Testament.

Sărbătoare și la Lacu Sărat

Spre bucuria bolnavilor care merg la tratament în stațiunea Lacu Sărat din județul Brăila, a fost înființată în localitate o mănăstire de maici închinată Sfântului Tămăduitor Pantelimon. Biserica de lemn în stil maramureșean, cu o turlă-clopotniță de 24 de metri, a fost sfințită la 27 iulie 1999 de către IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos. Ansamblul mo­nahal cuprinde un corp de chilii și un muzeu în care pelerinii pot admira nouă icoane datând din secolul al XIX-lea, o frumoasă colecţie etnografică, cu peste 3.000 de obiecte - ştergare, peretare, costume tradiţionale, cărţi, obiecte de uz casnic -, unele dintre ele având o vechime mai mare de 200 de ani.

Ateneul Sfântului Pantelimon și copiii

Una dintre cele mai cunoscute biserici bucureștene ocrotite de Sfântul Mare Mucenic Pantelimon este amplasată lângă Foișorul de Foc, în sectorul 2. Acest sfânt lăcaș de cult, ridicat pe locul unuia mai vechi de lemn, de la 1752, a devenit în ultimii ani un loc în care sunt atrași foarte mulți copii, care participă la cateheze potrivite cu vârsta lor, învață să picteze ­icoane, intră în legătură cu muzicieni, prin concertele susținute aici, iar înainte de declanșarea pandemiei activau într-o trupă de teatru creștin și interpretau diverse piese cu temă religioasă, scrise de părintele paroh Bogdan Aurel Teleanu, cea mai cunscută fiind „Brâncovenii”. De altfel, copiii-actori din cadrul grupului Ateneul Sfântului Pantelimon au fost invitați să joace această piesă creștină în multe orașe.

Durău, Brașov, Craiova, Constanța

Pelerinii aflați în Moldova pot să se închine și să se bucure în ziua de prăznuire a Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon la Mănăstirea Durău, unde este al doilea hram astăzi. Durăul, ca schit, este atestat documentar încă din 1779, biserica principală a mănăstirii fiind construită între anii 1832 şi 1835. Acest ­sfânt lăcaș este pictat de Nicolae Tonitza și de câțiva ucenici de-ai săi, în perioada 1935-1937. În comunism, a funcționat ca biserică de parohie, întrucât cei mai mulți călugări au fost alungaţi din mănăstire.

La Spitalul de Neurologie din Brașov, capela înființată în 1990 este așezată sub oblăduirea mucenicului vindecător Pantelimon. Între 1999 şi 2002, la Suceava s-a construit pe dealul Tătărași biserica având hramul Sfântului Mucenic Pantelimon.

Și la Craiova este sărbătoare astăzi. Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” din cadrul Spitalului Municipal „Filantropia” din acest oraş își serbează ocrotitorul. De asemenea, o veche biserică este în zi de prăznuire: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Pantelimon”-Mântuleasa, care este în același timp și un monument istoric de arhitectură interesant.

Credincioșii care ajung în Constanța cunosc cu siguranță câte odoare sfinte se află în catedrală. Acolo este şi un fragment din moaștele Sfântului Mucenic Pantelimon, adus aici în 1931, la sărbătoarea Floriilor, dar și moaștele Sfinților Epictet și Astion, mucenici din primele secole.