Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Documentar Patriarhul Justinian și Biserica „Sfântul Elefterie”-Nou

Patriarhul Justinian și Biserica „Sfântul Elefterie”-Nou

Galerie foto (10) Galerie foto (10) Documentar
Un articol de: Valer Ulican - 29 Iunie 2017

Așa cum se exprima fostul paroh al Bisericii „Sfântul Elefterie”, părintele Mihail Bulacu, „Preafericirea Sa (n.n. - Justinian Marina) a ctitorit în ultimele decenii, cu îndrumarea și cu fapta, un adevărat Candelabru de lumină, în centrul Cetății universitare și în mijlocul Capitalei, pentru care generația actuală și generațiile viitoare îi vor purta vie recunoștință”. Astăzi, când se împlinesc 46 de ani de la sfințirea locașului de cult, redăm câteva file de istorie a acestui așezământ și a deosebitei activități ctitoricești a vrednicului de pomenire Patriarh Justinian Marina, al cărui sprijin și permanentă veghere au contat enorm în finalizarea acestui monument eclesial al Capitalei.

Din păcate pentru preoții și cre­din­cio­șii Parohiei „Sfântul Elefterie” din București, lucrările la noua biserică au fost întrerupte în anul 1940, din cauza intrării țării în vâltoarea celui de-al Doilea Război Mondial. În momentul întreruperii, construcția fusese terminată la roșu și acoperită, iar exteriorul din cărămidă aparentă fusese finisat.

Urmele lăsate de schije în zidurile bisericii au fost plombate însă abia peste 20 de ani de la sfârșitul războiului, în anul 1967. Deoarece edificiul fusese practic terminat, era nevoie de executarea finisajelor, a picturii, sculpturii, mobilierului, activități ce necesitau mult timp și fonduri însemnate. Sub acest aspect a contat mult sprijinul vrednicului de pomenire Patriarh Justinian Marina (1948-1977), care s-a implicat activ și a contribuit la toate etapele finalizării bisericii.

Astfel, biserica a fost pictată, începând cu anul 1959, de pictorul Vasile Rudeanu (†1965), ales anume de Patriarhul României de la acea vreme, deoarece fusese singurul care acceptase să folosească tehnica frescă în loc de cea în ulei, generalizată până atunci, executând mai întâi pictura sfinților și a scenelor în mărime naturală pe carton, apoi transpunând-o pe pereții bisericii. Desigur, absolut toate icoanele erau mai înainte aprobate de către Patriarhul Justinian. Pictorul Vasile Rudeanu a reușit să picteze o suprafață de 1.300 m2, cuprinzând întregul Sfânt Altar, cupola mare și arcadele din jurul scenei Învierii Domnului, mai înainte de a se săvârși din această viață, fără a apuca să-și vadă opera terminată. În locul său, vrednicul de pomenire Patriarh Justinian l-a desemnat pe pictorul Iosif Keber (†1989), care a continuat opera înaintașului său, realizând între anii 1966 și 1971 restul de 1.250 m2, anume frescele arcadelor din jurul scenei Nașterii Domnului, arcada mare a Sfântului Altar și bolta de deasupra cafasului. Acestor doi artiști li s-a adăugat și meșterul iconar Stan Hermeneanu, care a realizat icoanele de dimensiuni mai mici, în ulei. Executarea picturii a fost sus­ți­nută, în parte, de donațiile Arhiepiscopiei Bucureștilor și o altă parte din donația personală a Patriarhului Justinian Marina. Arhiepiscopia a suportat integral costul mobilierului bisericii, al celor trei catapetesme din lemn de cireș, al tronurilor arhierești și al soclurilor de marmură executate de maestrul Grigore Dumitrescu. De asemenea, Patriarhul Justinian a stabilit personal amplasarea deasupra icoanei Sfinților Apostoli Petru și Pavel a acelor amvoane realizate după proiectele arhitectului Gheorghe Naumescu.

Totodată, pentru ­punerea în valoare a propor­țiilor și a înfă­țișării Bisericii „Sfântul Elefterie”-Nou a fost realizat un plan de iluminare a locașului de către inginerul Octavian Mateșiu, angajat în cadrul Administrației Patriarhale. Tot acesta a înlocuit și instalația electrică învechită, folosind fire electrice de aramă. La interior, iluminatul bisericii era asigurat de trei policandre mari, situate pe arcadele principale, realizate în stil brâncovenesc, asemenea candelelor.

În cele din urmă, după aproape 40 de ani de strădanii, la data de 29 iunie 1971, Biserica „Sfântul Elefterie”-Nou a fost gata pentru sfințire. Slujba a fost oficiată de către însuși vrednicul de pomenire Patriarh Justinian Marina, împreună cu Prea­sfințitul Părinte Antonie Ploieș­teanul, Episcop-vicar patriarhal, și de un sobor de preoți, dintre care menționăm: preotul Alexandru Ionescu, vicarul Mitropoliei și al Arhiepiscopiei Bucureștilor, protopopul Protoieriei 1 Capitală, părintele Ioan Neamu, și preoții Petre F. Alexandru și Mihail Marinescu, consilieri eparhiali.

Desigur, acestora li s-au adăugat preoții slujitori ai sfântului locaș: părintele paroh Mihail Bulacu și preoții Atanasie Preda și Octavian Popescu.

Părintele Patriarh a sosit în fața bisericii la ora 8:30, fiind întâmpinat de Preasfințitul Antonie Ploieșteanul și de întreg soborul preoților slujitori, dar și de numeroși credincioși. După înveșmântarea Patriarhului a fost oficiată slujba de târnosire a bisericii, Patriarhul Justinian sfințind Sfânta Masă din Altarul central, Preasfințitul Antonie Ploieșteanul pe cea din Altarul aflat în partea dreaptă, iar părintele Alexandru Ionescu, vicarul Arhiepiscopiei Bucureștilor, pe cea din Altarul aflat în partea stângă. După săvârșirea acestor rânduieli li s-a permis tuturor credincioșilor să treacă prin Sfântul Altar, pentru ca la ora 11:00 să fie oficiată slujba Sfintei Liturghii. Ca recunoștință pentru tot sprijinul acordat, Părintele Patriarh Justinian a primit din partea slujitorilor și a credincioșilor Bisericii „Sfântul Elefterie”-Nou un portret în care este înfățișat în straie arhierești, având pe fundal Biserica „Sfântul Elefterie”-Nou, ctitoria sa, păstrat în reședința de la Mănăstirea Radu Vodă, o altă ctitorie a sa. Toate evenimentele de până la desăvârșirea Bisericii „Sfântul Elefterie”-Nou sunt consemnate, pe scurt, în pisania locașului de cult, așezată în interior, deasupra intrării.

În anul 2015, s-au împlinit 80 de ani de la punerea pietrei de temelie, respectiv 44 de ani de la sfinţirea Bisericii „Sfântul Elefterie”-Nou, Paraclis Patriarhal. Cu acest prilej, au fost realizate lucrări de restaurare, împodobire şi înfrumuseţare a locaşului de cult.

Întreaga osteneală a parohiei a fost încununată cu săvârşirea slujbei de resfinţire a picturii murale a bisericii de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi, în ziua  de 15 decembrie 2015.

De asemenea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a sfinţit la acest moment sărbătoresc trei clopote noi şi a binecuvântat un aşezământ cultural-pastoral, aflat la demisolul bisericii, care cuprinde o sală socială, o bibliotecă, un muzeu cu icoanele realizate de copiii parohiei în timpul atelierelor de pictură, dar şi alte spaţii multifuncţionale.

Citeşte mai multe despre:   Patriarhul Justinian Marina