Doamnă Buşulenga, ne-am întâlnit acum vreo trei ani, cu prilejul pelerinajului făcut la mănăstirile nemţene de Majestatea Sa Regele Mihai I. Sosisem cu bunul și vechiul meu prieten Marius Caraman şi cu „mămăluca” Aglaia Roban şi, când v-am întâlnit, mi-aţi spus atunci să nu uităm cândva să povestim despre aceste pelerinaje regale la mănăstiri şi la Văratec. Vă mai amintiţi?
– Desigur. Se pare că acum a venit timpul... Câtă lume aţi auzit până acum vorbind despre prezenţa Familiei Regale la Văratec? Sau despre prezenţa aici a Majestăţii Sale Regele Mihai I al României?
– Regele Mihai I când a sosit la Văratec?
– În vara anului 1939, în iunie.
– Există mai multe detalii despre acest pelerinaj?
– Desigur. Iată ce scriau ziarele vremii:
„Vizita Marelui Voievod Mihai de Alba Iulia la ctitoriile voievodale din judeţul Neamţ, la casa lui Creangă din Humuleşti şi la Cetatea Neamţului
Potrivit unui program stabilit de însuşi M.S. Regele, care a înţeles să-şi identifice cultura propriului său fiu cu plaiurile şi poporul acestei ţări, Marele Voievod Mihai de Alba Iulia (...) a străbătut meleagurile străvechi şi răzăseşti ale scumpului nostru judeţ. În dangătul legănat al clopotelor de la mănăstiri, în atmosfera aceea de duh şi slovă şi în uralele mulţimii, Voievodul plecat la studii a cercetat litera cronicarilor şi spusele profesorilor cu însăşi realitatea lucrurilor.
Marţi, la ora 10 a.m., Marele Voievod Mihai, însoţit de aghiotantul său, d. loc. col. Dămăceanu, cei 9 profesori în frunte cu pr. Nae Popescu, Subsecretar de Stat la Culte şi cei doi colegi au fost conduşi la graniţa judeţului nostru. (...) În momentul când Marele Voievod a scoborât din maşină, plăeşii au sunat din bucium semnalul ridicării M. Sale la cetate. În acelaşi timp, un cor bine organizat, fără să fie văzut, a cântat la umbra codrilor seculari «Pe o stâncă neagră într-un vechi castel...» Sus, la cetate, M. Sa şi cei doi colegi de clasă, Walter Heltman şi Mircea Ionniţiu, au audiat o scurtă prelegere cu privire la trecutul cetăţii.
La ora 11, M. Sa a coborât de la cetate, a trecut peste Ozana şi s-a oprit la Humuleştii lui Creangă. (...) Marele Voievod a vizitat mica bisericuţă, unde, pe timpuri, Creangă a cântat psalmii, biserica «Sf. Neculai», clădită din nou, unde a fost întâmpinat de un sobor de preoţi în frunte cu pr. Cozma şi Maxim, căminul cultural din Humuleşti; muzeul «I. Creangă», în care a fost pe vremuri şcoala primară unde I. Creangă şi Smărăndiţa au făcut «cunoștinţă cu Sf. Neculai cel din cui, făcătorul de minuni». (...) Marele Voievod a venit apoi la casa lui Creangă şi sub nemuritorul păr al scriitorului, M. Sa a servit masa cu profesorii şi colegii. A urmat o lecţie despre opera lui Creangă.
S-a vizitat şcoala din Humuleşti, unde dir. al școalei, Săvinescu, a dat raportul pentru întreg corpul învăţătoresc și străjerii aliniaţi în frumoase costume naţionale și cu steguleţe în mână. Aici M. Sa a vizitat frumoasa expoziţie de covoare, d-na Bancea oferindu-i o tavă împodobită cu frumoase motive naţionale.
M. Sa a mers apoi la Şcoala Nr. 1 «Grigore Ghica Vodă», unde I. Creangă a învăţat clasa 3-a primară. M. Sa a admirat îndelung cei 7 plopi, rămași din cei 9, pe care Eminescu i-a cântat atât de frumos («Pe lângă plopii fără soţ adesea am trecut…») în timp ce făcea vizite lui Creangă și Veronicăi Micle, care a locuit vis-a-vis de școală. După vizita acestei școli, M. Sa dimpreună cu întreaga suită s-au îndreptat spre Mănăstirea Neamţului. În faţa istoricei ctitorii a fost întâmpinat de I.P.S. Mitropolit și locotenent patriarhal Nicodim, pr. Em. Vasilovschi, revizor eparhial, căpit. de jandarmi Niculescu Victor, stareţul Melchisedec Dimitriu, pr. Vasilache și întreg soborul mănăstirii. A intrat în biserica lui Ștefan cel Mare unde Marele Voievod s-a închinat cu toată evlavia și conştiinţa de bun român și creștin. S-a oficiat un Polichronium de către întreg soborul mănăstirei, răspunsurile fiind date de admirabilul cor al seminarului monahal de sub conducerea d-lui prof. Tibeică.
La sfârșit, I.P.S. Mitropolit Nicodim a spus următoarele:
«Măria Ta,
Aţi pășit în locașul acesta sfânt și naţional prin trecutul său glorios. Prima ctitorie voievodală de aici a zidit-o Petru Mușat. Alexandru cel Bun a restaurat-o, iar marele voievod Ștefan cel Mare a făcut biserica aceasta. Ei și toţi voievozii și domnitorii care au urmat au avut în grijă acest locaș ca să devină un înalt for de cultură naţională și bisericească. Aci au învăţat carte fii de boieri și domnitori și tot aici a făcut carte și Ștefan cel Mare sub Grigore Tamblac, Teoctist și Daniil Sihastru. În tot timpul, prin tipografia acestei mănăstiri s-a făcut școală pentru menţinerea trează a conștiinţei naţionale, căci de aici au plecat peste munţi, la fraţii noștri, călugării și propovăduitorii cu desagele pline de cărţi. Dar, la jumătatea veacului trecut, acestei mănăstiri i s-a luat putinţa de a-și mai continua opera culturală și naţională - prin secularizarea averilor.
Dar Dumnezeu a avut grijă de cele sfinte și M.S. Regele Carol al II-lea a dăruit din nou averi acestei ctitorii voievodale. Mănăstirea pășește pe vechiul făgaș și va ajunge să joace și în prezent rolul pe care l-a avut în trecut.
Să trăiţi Măria Ta! Și fiindcă aţi venit să vedeţi ctitoria renăscută prin grija Augustului Vostru Părinte, vă ofer în dar această icoană sculptată de un călugăr (Eufrosin Urmă), reprezentând pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe spre a Vă fi purtătoare de biruinţă».
M. Sa Marele Voievod, primind icoana a mulţumit mișcat I.P.S. Mitropolit și a sărutat Sfânta Cruce.
A urmat vizitarea bibliotecii din mănăstire, unde I.P.S. Mitropolit a prezentat Marelui Voievod mai multe exemplare de documente vechi și manuscrise. S-a vizitat și muzeul cu obiecte de artă religioasă și altele de aceeași importanţă, majoritatea din aur și argint. Seara, Măria Sa a fost găzduit cu întreaga suită de I.P.S. Mitropolit Nicodim al Moldovei în încăperile stăreţiei sfintei mănăstiri Neamţu, unde a servit masa la care a fost invitat și d. prefect de Neamţ, locot. col. Hocuing Eugen și stareţul Melchisedec Dimitriu.
Miercuri, Marele Voievod Mihai (...) a vizitat dimineaţa mănăstirile de maici, Agapia și Văratecul, unde au fost primiţi de preoţi în odăjdii și toate maicile în frunte cu stareţele. S-au vizitat muzeele și lucrările de artă de la aceste mănăstiri. Cu o deosebită atenţie, au fost cercetate picturile lui Grigorescu de la Agapia și mormântul Veronicăi Micle de la Văratec.
La ora 13, M. Sa a luat masa, împreună cu I.P.S. Mitropolitul Nicodim, la m-rea Neamţului, iar la ora 15,10 a vizitat m-rea Secu cu neîntrecutul ei tezaur. De aici a plecat tot cu automobilele direct peste muntele Petru Vodă, la m-rea Durău, unde a poposit peste noapte. (...)
Din cauza timpul nefavorabil ascensiunea Ceahlăului nu s-a mai făcut.
A doua zi – și a treia de vizită a judeţului nostru – către seară, M. Sa a sosit la domeniul regal Bicaz (...), vineri dimineaţă M. Sa a plecat în Transilvania, pe la Cheile Bicazului.”
– Și sunt convinsă că, de s-ar găsi timp să studiem toate jurnalele și însemnările existente în arhive am descoperi noi mărturii esenţiale despre prezența Familiei Regale – repere de moralitate, demnitate și identitate națională, oameni care, prin viziunea lor, ideile, principiile sănătoase de muncă și viață, faptele lor, ne-au adus numai credibilitate, siguranță, liniște, echilibru şi stabilitate – pe aceste minunate meleaguri. Poate bunul Dumnezeu ne va oferi răgazul necesar pentru a duce la bun sfârşit o astfel de documentare şi, de ce nu, un volum dedicat în întregime acestui subiect.
Fragment din volumul: Maica Benedicta (Acad. Zoe Dumitrescu Buşulenga) – „Chipuri de lumină la Văratic – convorbiri cu Fabian Anton”
