Golul, hăul, adâncimea i-au fascinat dintotdeauna pe oameni, iar locurile aflate pe buza oricărui „capăt” de lume au atras ca un magnet. Multe dintre aceste locuri aflate pe muchiile cascadelor sau pe piscurile munţilor erau accesibile doar păsărilor, apoi alpiniştilor pricepuţi, dar dezvoltarea turismului nu a putut să lase asemenea locuri nevalorificate, aşa că platforme de vizitare, accesibile călătorilor obişnuiţi, au fost construite în cele mai diverse locuri, de la cele naturale până la vârful construcţiilor moderne. Iată câteva astfel de exemple.
Privelişti altădată destinate doar alpiniştilor încercaţi se deschid astăzi şi turiştilor obişnuiţi. Peste gheţarul Dachstein din Alpii austrieci s-a construit un pod pentru cei care nu au frică de înălţime. Gheţarul Dachstein este o destinaţie
deosebită pentru iubitorii sporturilor de iarnă. El porneşte de la altitudinea de 2.264 metri şi cel mai înalt punct al său este la 2.700 de metri. În numai jumătate de an, peste hăul îngheţat, dar superb, a fost întins podul care are o lungime de 100 de metri, sub el fiind un gol de 400 de metri. Nu pare foarte mult, dar este suficient cât să-ţi taie răsuflarea, mai ales dacă te încumeţi să păşeşti pe platforma de sticlă aflată la capătul unei scări dintr-o parte a podului, scară ce se termină aparent în gol.
Călătorii care au şansa de a ajunge în Las Vegas pot face un drum cu maşina de numai 190 de kilometri pentru a păşi pe
deasupra unei porţiuni din Marele Canion. Grand Canyon Skywalk a fost construită şi deschisă publicului în anul 2007. Platforma are forma literei `U”, are 21 de metri lungime, iar hăul roşiatic de piatră şi nisip este adânc de circa 200 de metri.
Când exploratorul spaniol Álvar Núñez Cabeza de Vaca (cca. 1488/1490 – cca. 1557-1558) a descoperit cascada formată pe fluviul Iguazú, la actuala graniţă dintre Argentina şi Brazilia, nu a realizat că imensa cădere de apă, care se întinde pe 2,7 kilometri, având înălţime variabilă, între 82 şi 62 de metri, va fi, peste ani şi ani, una dintre cele mai mari atracţii turistice ale Americii de Sud. Parcul Naţional Iguazú, care se întinde pe 670 de kilometri şi care include și această cascadă splendidă, este una dintre cele mai mari atracţii ale Argentinei, fiind inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO din anul 1984. Pentru facilitarea accesului turiştilor la priveliştea încântătoare formată de căderile de apă printre cele circa 900 de insuliţe de dedesubt, a fost construită o platformă de observaţie, aparent fragilă, cu podea de sticlă, aşa cum sunt mai toate platformele de observaţie, însă complet sigură.
Deasupra sălbaticelor privelişti ale fiordului Aurland din Norvegia, arhitecţii Todd Saunders şi Tommie Wilhelmsen au dus ideea de platformă de observare spre artă, creând un soi de platformă care imită un curs de apă, aceasta arcuindu-se în gol şi numai un solid geam separându-i pe turişti de cădere.
Turnuri cu platforme
Început în 1973, Canadian National Tower, un turn de observare din centrul oraşului Toronto, a fost pentru ani buni cea mai înaltă construcţie din lume, cu 553 de metri la vârful antenei. Construcţia a durat 3 ani, costurile fiind de 63 de milioane de dolari canadieni, la momentul construcţiei. A fost un proiect al căilor ferate, dar în zilele noastre este folosit pentru comunicaţii, dar şi pentru divertisment. Turnul are o platformă în care funcţionează un restaurant, cu vedere de 360 de grade deasupra oraşului, iar mai nou cu o platformă de sticlă pe care amatorii de senzaţii tari se pot plimba, legaţi cu un ham de siguranţă. Priveliştea e unică, însă accesibilă doar pe vreme bună. Pe timp de iarnă sau de vânt puternic accesul pe platformă este interzis. Edge Walk se află la înălţimea de 356 de metri deasupra pământului, iar cantitatea de adrenalină pe care o stârneşte „plimbarea” deasupra hăului este vizibilă în toate fotografiile cu temerarii care s-au încumetat să păşească pe acolo.
Un alt turn, de această dată din emisfera sudică - Auckland's Sky Tower (328 de metri la vârful antenei), oferă localnicilor şi turiştilor din Noua Zeelandă o privelişte înălţătoare prin podeaua punţii de observare de la etajul 53. Turnul, şi el folosit pentru comunicaţii în special, precum cel din Toronto, are mai multe facilităţi, fiind restaurant și nu numai.
