Primul preot român misionar în Australia

Opresiunea comunistă a alungat din propria ţară mulţi români, iar mulţi dintre ei au luat drumul îndepărtatei Australii şi a Noii Zeelande. S-au

trezit în aceste locuri străine, fără prieteni şi sprijin din partea cuiva. Libertatea era nemaipomenită, dar nu şi suficientă. Le mai trebuia şi un preot ortodox. Acesta a ajuns la

22 iunie 1972, când Patriarhia Română l-a trimis în patria cangurilor pe părintele Dumitru Găină.

Preotul Dumitru Găină era în acea vreme parohul Bisericii "Sfântul Gheorghe" Griviţa şi inspector general bisericesc al Patriarhiei Române. Înainte de trimiterea părintelui Găină acolo, mai slujise pentru românii de acolo un preot grec, arhimandritul Theodor Kentridis, născut în România. Acesta ţinea însă canonic de Biserica Greciei.

"În momentul în care am ajuns acolo, sute de români s-au îmbrăcat în costume naţionale şi m-au aşteptat la aeroport, fluturând tricolorul. A fost o bucurie enormă. Am fost plăcut surprins să văd acest lucru, şi le-am spus că în momentul în care am păşit pe pământ australian şi eu voi deveni australian ca şi ei, că mă voi comporta ca un australian, voi gândi ca un australian şi voi face totul la fel ca oamenii din ţara care ne-a adoptat. Însă trebuie să ne păstrăm credinţa şi tradiţiile noastre, să nu ne pierdem identitatea naţională. Organizatoric, când am ajuns acolo, românii orbecăiau dintr-o parte în alta. Erau ca "Ioan fără de ţară", abia după aceea organizând parohiile care există şi în prezent", îşi aminteşte părintele Dumitru Găină.

Prima slujbă oficiată de primul preot român pe pământ australian a fost Vecernia de la 6 august 1972, în oraşul Geelong, în saloanele unui român originar din Rupea, Gheorghe Pantelimon, după cum îşi aminteşte părintele.

Prima biserică parohială, în Melbourne

Odată ajuns printre românii din Australia, s-a pus problema organizării vieţii religioase, după tradiţia Bisericii Ortodoxe Române. Aşa că la 1 octombrie 1972 a avut loc la Melbourne Adunarea parohială în care s-au trasat liniile directoare pentru conducerea şi dezvoltarea parohiei.

"Parohia a folosit de la început o biserică din piatră albastră ce folosea drept capelă anglicană a Universităţii din Melbourne. A fost încredinţată românilor în urma unei intervenţii a patriarhului Justinian, printr-o scrisoare încredinţată de mine arhiepiscopului Bisericii Anglicane, Dr. Woods. Arhiepiscopul a manifestat o largă înţelegere şi ne-a închiriat-o pe o sumă modică. Ulterior, a fost cumpărată la un preţ foarte mic faţă de valoarea ei", spune părintele Dumitru Găină. Hramul bisericii este "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel".

În decursul anilor, biserica de mărimea unei catedrale a fost dotată de Patriarhie cu o catapeteasmă, 80 de străni, scaun arhieresc, două policandre mari, clopot, toate lucrate în atelierele Mănăstirii Plumbuita.

Odată organizată parohia din Melbourne, s-a simţit nevoia aducerii celorlalţi români înapoi sub purtarea de grijă a Patriarhiei Române, deoarece creştinii de aici beneficiau de servicii religioase doar sporadic, când puteau ajunge preoţi din alte părţi.

A venit rândul organizării Parohiei "Sfânta Maria" din Sydney, la 18 martie 1973, apoi a luat fiinţă Parohia "Sfântul Nicolae" din Adelaide, urmată de Parohia "Sfântul Dumitru" din Brisbane.

Părintele slujea periodic în fiecare biserică până ce Patriarhia a rânduit preoţi permanenţi pentru fiecare dintre ele. Spre norocul său, părintele misionar Găină beneficia de transport gratuit cu avionul, deoarece primii opt ani din şederea sa în Australia a lucrat şi la aeroportul din Melbourne, spălând podelele acestuia.

Şcoală românească pentru copii

Pe lângă activităţile de ordin liturgic şi pastoral, un accent deosebit s-a pus pe menţinerea spiritului românesc şi a identităţii naţionale, chiar dacă se aflau la mii de kilometri de patria pe care au părăsit-o. S-au pus bazele primei şcoli româneşti în care copiii aveau posibilitatea să afle cine au fost Mihai Eminescu, Ion Creangă, cine sunt Carpaţii sau unde este Sarmizegetusa, ori ce reprezintă Voroneţul, Horezu ori Curtea de Argeş pentru istoria poporului român.

În fiecare duminică, prin grija profesoarei de limba română Ileana Bejenariu, copiii credincioşilor din parohie aveau posibilitatea să studieze limba română, religie, istoria românilor şi geografie la biserică, menţinându-se, astfel, identitatea naţională şi legătura cu patria-mamă.

Prin buletinul informativ al parohiei, "Altarul străbun", enoriaşii erau informaţi despre activitatea parohiei şi despre proiectele acesteia. Publicaţia apare şi în zilele noastre.

Părintele Dumitru Găină, împreună cu alţi români cu suflet mare şi voinţă, s-a străduit să păstreze tradiţiile populare româneşti, în fiecare an organizând activităţi cu ocazia sărbătorilor mari precum Crăciunul şi Paştele.

Diplomaţie pe lângă autorităţi

Părintele Dumitru Găină a fost mediator între enoriaşii păstoriţi şi autorităţile australiene pentru a le fi recunoscute diplomele de calificare absolvite în România. "Am intervenit la Ministerul Muncii şi am cerut să li se dea un examen la locul de muncă. Dacă unul spune că este dulgher, să fie testat, şi dacă se pricepe, să primească diplomă pentru această meserie şi să poată lucra în continuare. Şi aşa s-a rezolvat această problemă, autorităţile acceptând propunerea făcută", spune părintele Dumitru Găină. Un rol l-a avut şi în reîntregirea familiilor celor veniţi în Australia. Mulţi dintre cei care au fugit din ţară au ajuns singuri şi îşi voiau alături familia rămasă în ţară. Sprijinul lor a fost părintele Dumitru Găină, care i-a ajutat pe cei din ţară să ajungă în Australia, oferindu-le şi cazare în casa parohială până reuşeau să îşi găsească un loc de muncă.

Episcopia Ortodoxă Română din Australia şi Noua Zeelandă

Creşterea numărului de români din Australia şi Noua Zeelandă a impus o organizare şi mai bună a vieţii religioase. Astfel ia naştere Episcopia Ortodoxă Română a Australiei şi Noii Zeelande, aflată în dependenţă directă de Patriarhia Română. Aceasta a fost înfiinţată la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, prin hotărârea Sfântului Sinod din octombrie 2007. Sediul acesteia este în oraşul Melbourne şi are în păstorire 30 de parohii organizate în două protopopiate, al Australiei şi al Noii Zeelande, precum şi o mănăstire.

În 5 martie 2008, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a ales pe Preacuviosul arhimandrit dr. Mihail Filimon în înalta demnitate bisericească şi publică de ierarh eparhiot al Episcopiei Ortodoxe Române a Australiei şi Noii Zeelande, iar în 20 aprilie a fost hirotonit întru arhiereu cel dintâi Episcop eparhiot al nou-înfiinţatei episcopii.

Istoria românilor plecaţi în Australia

În Australia, românii au început să emigreze către sfârşitul secolului al XIX-lea, statisticile arătând că în anul 1947 erau 493 de români, cinci ani mai târziu ajungându-se la peste 3.300, ca în anul 1981 ajungându-se la 15.000 şi 25.000 în 1989. Aceştia au reuşit să îşi găsească o casă, un serviciu şi să se acomodeze în noua lume.