Cu mulți ani în urmă, aflându-mă într-o cameră a institutului care găzduiește marele radiotelescop de la Effelsberg, priveam prin fereastră la antena cu diametrul de 100 m, cea mai mare antenă mobilă din
Protopopiatul Piatra Neamţ: Bucuria împlinirii prin liturghie şi filantropie
▲ Protopopiatul Piatra Neamţ nu este numai un vast şantier al construcţiei de noi biserici şi al reconstrucţiei celor vechi, ci şi un vast şantier al refacerii şi întăririi legăturii dintre Liturghie şi filantropie ▲ Aici sunt permanent în desfăşurare acţiuni şi iniţiative privind asistenţa socială, grija pentru cei săraci, bolnavi, vârstnici, veterani, văduve şi orfani ▲
Refacerea unităţii dintre social şi spiritual reprezintă în fapt o lucrare dificilă la care preoţii nemţeni s-au angajat încă din primele luni de după Revoluţia din decembrie 1989. Atunci „era şi momentul - ne-a declarat părintele protopop Ailincăi încă de la începutul discuţiei noastre pe această temă - ca în bisericile noastre să se purceadă la o refacere şi o întărire a legăturii dintre Liturghie şi filantropie, dintre spiritualitatea liturgică şi diaconie, în condiţiile în care comunismul dăduse asistenţei sociale o fundamentare secularizată, bazată nu pe un umanism divino-uman hristocentric, ci pe unul antropocentric şi autosuficient. Strădaniile pentru refacerea acestei unităţi nu au încetat nici astăzi, întrucât, sub influenţele Occidentului, în unele parohii se constată încă o disociere sau o slăbire a legăturii dintre Liturghie şi filantropie. Este ştiut că în multe ţări europene lucrarea socială a Bisericii cu instituţii specializate, uneori autonome, este mai mult justificată pe temeiul eticii sau al moralei sociale decât pe temeiul spiritualităţii sacramental- liturgice a întâlnirii cu Hristos, în Taina fratelui sau a aproapelui. De aceea, imediat după Revoluţie, noi am considerat necesar să redeschidem, să constituim sau să organizăm capele cu program liturgic zilnic sau săptămânal în şcoli, spitale, case de copii, case de bătrâni, în unitatea militară din oraş, în care preoţii cultivă legătura interioară între sfinţenie şi ştiinţă, între viaţa spirituală şi viaţa socială.“ La Piatra Neamţ funcţionează o Şcoală Postliceală Teologică Sanitară Mai întâi, s-a început cu predarea orelor de religie în şcolile din parohiile situate în mediul rural. Reticenţa unor cadre didactice cu putere de decizie din instituţiile laice de învăţământ, mai ales din oraşe, a cadrelor din conducerea inspectoratului era deosebit de puternică. A fost nevoie de eforturi substanţiale la nivelul Protoieriei ca să convingă directorii de şcoli să-şi schimbe mentalitatea. Cu unii au avut succes preoţii din parohii. Alţii, în cursul timpului, au fost schimbaţi din funcţie. S-a reuşit, însă, atragerea pe lângă protopopiat a unui grup de profesori, în frunte cu doamna învăţătoare Eugenia Pop, care au devenit deschizători de drumuri şi, în mai puţin de un an, au impus alinierea tuturor unităţilor de învăţământ la proiectele generate de protopopiat sub genericul „Biserica şi Şcoala laolaltă lucrătoare“, privind programa şi metodica predării orelor de religie. O altă reuşită a protopopiatului a constituit-o înfiinţarea, la iniţiativa IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a Şcolii Postliceale Teologice Sanitare din Piatra Neamţ. Ani la rând, de pe băncile acestei unităţi şcolare cu profil unic, condusă în primii cinci ani de însuşi preotul protopop Dumitru Ailincăi, au ieşit generaţii întregi de asistente şi asistenţi medicali care, o dată trimişi în spitale, la căpătâiul bolnavilor, duceau cu ei nu numai cunoştinţele de specialitate, dar şi cuvântul de învăţătură creştină, iubirea jertfelnică de aproapele, aşa cum ne învaţă Mântuitorul, devotamentul fără margini faţă de meserie, credinţa şi iubirea manifestată în compasiune. „Pentru mulţi lucrători şi asistenţi sociali, viaţa liturgică este un izvor de lumină şi o motivaţie în plus de a sluji pe aproapele nostru ca pe o icoană tainică a lui Hristos, aşteptând răspunsul şi fapta iubirii noastre. Rugăciunea este un izvor de putere, de forţă spirituală nouă, pentru a sluji cu răbdare oameni în suferinţă, în sărăcie sau în singurătate. Celebrarea liturgică a iubirii lui Hristos pentru oameni este un izvor de bucurie atunci când persoanele angajate în opera de caritate a Bisericii devin «mâinile iubirii lui Hristos pentru oameni». Mulţi oameni se bucură din bucuria pe care o aduc celor pe care îi ajută să înţeleagă sau să simtă că sunt iubiţi pentru demnitatea lor, deoarece mai întâi îi iubeşte Dumnezeu Însuşi, Care a făcut pe om după chipul Său. Atât lucrătorii filantropiei, cât şi beneficiarii ei simt că adevărata bucurie vine din harul ce lucrează în caritate“, ne spune părintele protopop. Dificultăţile începutului şi bucuriile prezentului Nici înfiinţarea Seminarului Teologic, unde şapte preoţi din cadrul Protopopiatului sunt profesori, nu a decurs uşor, reticenţele celor de la autorităţile locale spunându-şi din nou cuvântul. „Azi, ne-a mărturisit părintele Dan Cojanu, la nivelul judeţului există o mândrie aparte pentru aceasă unitate şcolară, dar şi o ajutorare şi o colaborare foarte bună cu conducerea şcolii pentru asigurarea unor pavilioane şi săli corespunzătoare desfăşurării programului.“ Cercuri pastorale şi conferinţe creştin-ortodoxe În cadrul Protoieriei s-au înfiinţat 10 cercuri misionar-pastorale, pe lângă fiecare dintre acestea fiind arondate câte 10 parohii. În centrul programului de activitate al fiecărui cerc pastoral stă slujirea Sfintei Liturghii şi dezbaterea unei teme de interes social, la care participă atât credincioşi, cât şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai organizaţiilor non-guvernamentale din judeţ. Obiectivul dezbaterilor îl constituie căutarea unor soluţii pe plan catehetic, pornindu-se de la realităţile din parohii, din comunităţile locale. Dezbaterile recente au avut în centru problema formalismului participării la slujbe, la ierurgii. S-a constatat că, în ceea ce priveşte cultul morţilor, de exemplu, se pune accent de către unii credincioşi mai degrabă pe obiceiuri, decât pe necesitatea respectării rugăciunii şi înţelegerii milosteniei. Sau că, uneori, în cimitire, se fac adevărate serbări păgâne, cu excese de consum de alcool, cu „milostenii“ concretizate mai mult în băutură decât în ceea ce au nevoie cu adevărat oamenii spre sănătatea trupurilor şi a sufletelor lor. Dezbaterile din cercurile pastorale completează foarte bine conferinţele creştin-ortodoxe organizate la casele de cultură şi la casele sociale, organizate de protopiat, cu participarea unor personalităţi culturale şi religioase de la diferite facutăţi şi instituţii culturale din judeţ şi din ţară. Consemnăm aici numele preoţilor profesori Vasile Mihoc de la Sibiu, Constantin Coman de la Bucureşti, Nicolae Tănase de la Valea Plopului-Prahova ş.a., care, la solicitarea Protopopiatului, au conferenţiat recent în parohiile din Piatra Neamţ. Pocăinţa, urcuşul spre înviere, duhovnicia, secularizarea, familia creştină în post, pregătirea tinerilor pentru Taina Sfintei Cununii sunt doar câteva dintre temele conferinţelor susţinute în primele luni ale anului 2007. Având ca modele pe Sfinţii Părinţi Fonduri substanţiale pentru activitatea filantropică se obţin şi din organizarea periodică de concerte de muzică religioasă la nivelul protopopiatului, dar şi în colaborarea cu protopopiatele vecine. De exemplu, concertul din 14 aprilie a avut loc cu sălile pline la fiecare spectacol. Fondurile strânse, destul de consistente, au dat posibilitatea ajutorării multora dintre cei care au ieşit din iarnă şi mai săraci şi mai bolnavi, dar au permis şi reluarea în forţă a unor lucrări pe şantierele noilor biserici. În sfârşit, o altă caracteristică a acestui Protopopiat o constituie sprijinul primit constant şi fără rezeve, în toate situaţiile, de la Armată, Poliţia locală, Jandarmerie şi Pompierii militari. Aşa se face că toate activităţile desfăşurate în parohiile urbane, mai ales cele care au impus prezenţa unor mari grupări de credincioşi, s-au desfăşurat întotdeauna în bune condiţii, fără evenimente deosebite. Sunt apoi de consemnat deschiderile pe care aceste structuri le au faţă de iniţiativele protopopiatului, care implică antrenarea cadrelor militare în organizarea zilelor specifice, sărbătorile eroilor, ale depunerii Jurământului militar, ale evenimentelor din viaţa veteranilor de război etc. Explicaţia ne-a oferit-o tot părintele protopop Dumitru Ailincăi: „Înţelegând că iubirea lui Hristos faţă de oameni şi a oamenilor faţă de Hristos este însăşi viaţa Bisericii, Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Părinţi ai Bisericii au văzut că Liturghia sacramentală şi filantropia socială a Bisericii sunt interioare una alteia. Avem deci ca modele pe Sfinţii Părinţi ai Bisericii, care au continuat practica apostolică a filantropiei inspirată din Evanghelie şi Liturghie, iar apoi au extins opera filantropică sau de caritate şi au organizat-o în structuri sau instituţii permanente. Exemple grăitoare în acest sens sunt, în secolul al IV-lea, Sf. Vasile cel Mare, care a înfiinţat instituţii de caritate pentru săraci, bolnavi, orfani şi Sf. Ioan Gură de Aur, care s-a făcut avocatul săracilor şi a predicat pe Hristos Cel prezent nu numai în Taina Sfântului Altar, ci şi în Taina fratelui, în semenul nostru, care are nevoie de ajutorul nostru“. ▲ „Ziditorii de suflete“ Pe plan mediatic, am consemnat cu bucurie faptul că Protopopiatul şi autorităţile locale colaborează bine în crearea facilităţilor necesare difuzării în bune condiţii a emisiunilor postului de radio Trinitas. Este de menţionat sprijinul financiar de peste 600 de milioane de lei vechi acordat împreună cu Protopopiatul Roznov la construirea şi punerea în funcţiune a staţiei de emisie de pe Cozla. Următorul pas va fi sprijinul pentru construcţia staţiei de emisie de pe Ceahlău. La aceastea se adaugă activităţile organizate lunar la sediul Protopopiatului, pe linia instruirii preoţilor de parohii pentru îndemnarea credincioşilor la ascultarea emisiunilor postului de radio Trinitas şi la citirea ziarului „Lumina“ - doi vectori purtători de cuvânt pe care parohiile nemţene se bazează foarte mult în ceea ce priveşte educaţia religioasă a populaţiei, catehizarea şi apropierea acesteia de cuvântul lui Dumnezeu. Doi vectori mediatici pe care părintele Ailincăi îi consideră „ziditori de suflete la Piatra Neamţ“.