În ultimii ani, în spațiul ortodox s-au intensificat vocile care cer renunțarea la bradul de Crăciun, considerându-l un element străin tradiției creștine răsăritene. Principalul argument invocat este
23 Dec, 2024
Românce de excepţie
Raluca Rîpan, Luiza Zavloschi, Maria Rosetti, Aurora Gruescu sau Ana Aslan sunt doar câteva nume din lunga listă a româncelor care de-a lungul timpului şi-au adus o contribuţie însemnată la progresul ştiinţei şi artei.
Raluca Rîpan (27 iun. 1894 - 5 dec. 1972) a devenit, în 1948, prima femeie aleasă membru titular al Academiei Române. Meritul său principal constă în înfiinţarea Institutului de Chimie (1951) pe trei secţii: chimie anorganică, chimie organică şi chimie fizică.
Maria Rosetti (25 febr. 1820 - 14 febr. 1893) a fost prima femeie ziarist din România. Născută în Anglia, la Guernesey, a fost soţia omului politic şi publicist C. A. Rosetti. A luat parte la Revoluţia din Ţara Românească, în 1848, fiind o luptătoare pentru drepturile românilor şi o susţinătoare ferventă a drepturilor femeilor.
Luiza Zavloschi (20 iul. 1883-1967) a fost prima femeie primar din România. A studiat la Şcoala Normală de învăţătoare „Mihail Sturza“ din Iaşi.
Sarmiza Bilcescu (1867 - 26 aug. 1935) a fost prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obţinut licenţa în drept la Universitatea din Paris şi prima femeie din lume doctor în drept, la Universitatea din Sorbona, cu teza „Condiţia juridică a mamei“.
Maria Teohari (22 apr. 1885-1975) a fost prima femeie astronom din România. A făcut specializări la observatoarele astronomice din Nisa şi Paris. A predat matematica şi astronomia la Liceul „Domniţa Ileana“.
Aurora Gruescu - prima femeie inginer silvicultor din lume, prima româncă intrată în Cartea Recordurilor (Guinness Book). S-a născut în judeţul Bacău, pe 11 mai 1914.
Eliza Leonida Zamfirescu (10 noiembrie 1887 - 25 noiembrie 1973) a fost prima femeie studentă a Academiei Regale Tehnice din Berlin (1912), prima femeie inginer din Europa, şi mai târziu şefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României. Presa vremii a consemnat evenimentul: „Elisa Leonida, prima femeie inginer din ţara noastră şi din Germania“. În 1997 a fost instituit şi un premiu care îi poartă numele.
Vera Myller (1 dec. 1880 - 12 dec. 1970) a fost prima femeie profesor universitar din România, predând algebra superioară şi teoria funcţiilor la Universitatea din Iaşi. În 1912, alături de soţul ei, a întemeiat Seminarul matematic ieşean şi o bogată bibliotecă, punând bazele unei puternice şcoli în acest oraş.
Elena Densuşianu-Puşcariu (3 mart. 1875 - 1966) a fost prima femeie profesor universitar în domeniul medical din România. S-a înscris la Facultatea de Medicină din Iaşi, susţinând teza de doctorat, iar în 1899 a devenit prima femeie doctor în medicină din România.
Maria Cuţarida Crăţunescu (10 febr. 1857 - 16 nov.1916) a fost prima femeie medic din România. În 1884, la Paris, a devenit doctor în medicină, obţinând calificativul „magna cum laude“. A înfiinţat Societatea „Materna“, ce a jucat un rol foarte important în ajutarea copiilor săraci. Doi ani mai târziu a luat naştere prima creşă din ţară, la Fabrica de Tutun din Bucureşti, asigurând consultaţii pentru cele 2.000 de femei care munceau în această fabrică.
Marta Trancu-Rainer (1875-1950) a fost prima femeie chirurg din România. A absolvit Facultatea de Medicină din Iaşi şi a urmat un curs de specializare la Spitalul Colţea din Bucureşti. A fost căsătorită cu anatomistul şi antropologul Francisc I. Rainer, întemeietorul Institutului de Antropologie din România.
Sofia Ionescu (25 apr.1920 - 21 mart. 2008) a fost prima femeie neurochirurg din lume. A realizat operaţii pe măduva spinării şi creier, remarcându-se şi prin lucrările ştiinţifice apărute în numeroase publicaţii internaţionale de prestigiu.
Virgina Maria Andreescu-Haret (21 iun. 1894 - 6 mai 1962) a fost prima femeie arhitect din lume. A absolvit Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti, unde a intrat prima pe listele de candidaţi, şi Artele Frumoase. De numele ei se leagă ridicarea unor clădiri din Capitală, operele cele mai importante fiind o serie de blocuri pe Calea Victoriei, printre primele la care s-a folosit betonul armat. A fost recunoscută ca prima femeie arhitect din lume de către Congresul XVI de Istorie a Ştiinţei (Bucureşti, 1981).
Clemansa Barberis-Plăcinteanu (12 mart. 1899 - 11 oct. 1986) a fost prima femeie compozitor de muzică de operă din România. A urmat Conservatorul din Iaşi (1918-1922).
Ana Aslan - medic român specialist în gerontologie, ale cărei produse excepţionale (Gerovital) au fost utilizate de către Charles de Gaulle, J.F. Kennedy, Marlene Dietrich, Charlie Chaplin sau Salvador Dali. Născută la Brăila, pe 1 ianuarie 1897.
Smaranda Brăescu - prima femeie pilot din România, prima femeie paraşutist cu brevet din România, campioană europeană la paraşutism (1931) şi campioană mondială, în 1932, cu recordul de 7.200 m obţinut la Sacramento, SUA. Născută la Galaţi, pe 21 mai 1897.
Elena Teodorini (25 martie 1857 - 27 feb. 1926), mezzosoprană, a fost prima femeie din România care a cântat pe celebra scenă Scala din Milano. Evenimentul a avut loc la 20 martie 1880, tânăra de 20 de ani interpretând rolul Margueritei din opera Faust. Împreună cu Hariclea Darclee şi Titta Ruffo, a fondat „Academia Theodorini”. În 1915 a fost aleasă director al Conservatorului guvernamental din Buenos Aires. În 1922, a pus bazele Academiei Naţionale de Lirică de la Bucureşti. (Bogdan Cronţ)
