Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Documentar Să nu uităm de cei adormiți în Domnul! Starea de părăsire a locurilor de înmormântare

Să nu uităm de cei adormiți în Domnul! Starea de părăsire a locurilor de înmormântare

Galerie foto (5) Documentar
Un articol de: Pr. Ginel Aurelian Ivan - 29 Iul, 2020

Dacă Cimitirul eparhial „Sfântul Nicolae”-Străulești reprezintă un reper fundamental în materie de cimitir ortodox modern și organizat, cum afirmam într-un articol anterior, ce duce mai departe imaginea unei Biserici adaptate secolului XXI, fiind un cimitir nou apărut, ușor de administrat, având în vedere posibilitatea bunei organizări după o sistematizare încă de la începutul existenței sale, nu același lucru se poate observa în cazul multor alte cimitire, fie parohiale, fie de stat, a căror existență, fiind veche, în cea mai mare parte, este expusă pericolului supraaglomerării. 

Credincioșii doresc să fie cât mai aproape de cei adormiți dragi lor, de aceea utilizează la maximum capacitatea locurilor de înmormântare, mai ales în mediul urban. Dar ce se întâmplă atunci când adormiții lor sunt uitați de cei care sunt ancorați în tumultul vieții cotidiene, de cei care pribegesc în țări străine pentru „un trai mai bun” și nu mai revin sau revin după mult timp, de cei care îndepărtați în arborele genealogic uită recunoștința față de cei ce au fost și nu mai sunt?!

Da, ne confruntăm cu astfel de situații și putem constata „pe teren” lăsarea locurilor de înmormântare în părăsire, în uitare, în lipsă de preocupare. Da, obligația administratorului cimitirului parohial/mănăstiresc este, printre altele, aceea ca, prin organizarea și amenajarea acestuia, să se urmărească obținerea și păstrarea unui aspect de cimitir cu specific românesc. Acestea se vor realiza ținându-se seama de forma și amplasarea monumentelor funerare și ale celorlalte lucrări, precum și de plantarea de arbuști și copaci ornamentali, conform art. 11 din Regulamentul pentru organizarea și funcțio­narea cimitirelor eparhiale, parohiale și mănăstirești din cuprinsul eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române.

Îndatoriri

Persoanele cărora li s-au atribuit locuri de înmormântare sunt datoare să respecte alinierea și planurile de sistematizare ale cimitirului, să amenajeze mormintele, să le împodobească cu flori și verdeață și să achite contribuțiile datorate. De asemenea, vor întreține în perfectă stare construcțiile funerare și amenajările făcute pe locul de înmormântare (cf. art. 12 din Regulament). Un comportament adecvat se cere și celor care doar vizitează cimitirele, care sunt obligați să păstreze liniștea, ordinea și curățenia (cf. art. 21 din Regulament).

Trebuie avut în vedere faptul că menținerea în stare de neîngrijire a construcțiilor funerare, împrejmuirilor și mormintelor dovedește lăsarea în părăsire a locurilor de înmormântare și poate atrage anularea actului de concesiune (cf. art. 35 din Regulament). Și acest lucru trebuie să creeze o stare de neliniște pentru concesionari! Tragem un semnal de alarmă, mai ales pentru cei care știu că trec rar pe la locurile de înmormântare ale celor dragi lor sau nu se îngrijesc de acestea.

Starea de părăsire sau degradare se va observa de către un delegat al Consiliului parohial/Consiliului economic al mănăstirii, care are îndatorirea să verifice, anual (de preferat, într-un moment în care vegetația din cimitir permite concluzia că locul de înmormântare este sau nu îngrijit), starea locurilor de înmormântare. Acesta va încheia un proces-verbal de constatare, care se înscrie în registrul de evidență al cimitirului. Eventual, se pot adăuga și fotografii ale acestor locuri de înmormântare lăsate în părăsire pentru evaluarea stării de părăsire de la un an la celălalt. Pe baza acestor constatări, se va întocmi tabelul concesionarilor care au lăsat în părăsire locurile de înmormântare și va cuprinde: numele, prenumele și domiciliul concesionarului, parcela, rândul și numărul locului, pentru ușoara identificare, precum și anul din care a început perioada de lăsare în părăsire. În tabel se va specifica și data la care s-a făcut cunoscut concesionarilor obligația îngrijirii ce le revine potrivit Regulamentului (deși acest lucru se subînțelege prin semnarea actului de concesiune), atrăgându-li-se atenția asupra faptului că nerespectarea acestei obligații poate duce la anularea actului de concesiune. Astfel întocmit, tabelul va fi afișat timp de 30 de zile la sediul cimitirului și la Cancelaria parohiei sau mănăstirii, făcându-se mențiune despre aceasta în registrul de evidență al cimitirului.

Listă cu locurile de înmormântare

La începutul fiecărui an se va întocmi, separat, lista locurilor de înmormântare a căror concesiune urmează să se anuleze, deoarece concesionarii le-au lăsat în părăsire o perioadă mai mare de 7 ani consecutivi. Lista va conține parcela, rândul și numărul locului de înmormântare, numărul și data actului de concesiune ce urmează a fi anulat. În final, concesionarii vor fi invitați să se prezinte, de urgență, la administrația cimitirului pentru clarificarea situației juridice a locurilor de înmormântare pe care le au în concesiune.

Subliniem ideea că această listă se va afișa timp de 90 de zile la sediul cimitirului și la Cancelaria parohiei/mănăstirii, întocmindu-se procese-verbale, care vor fi înscrise în registrul de evidență al cimitirului. Considerăm că perioada menționată mai sus (cele 3 luni) este mai mult decât rezonabilă pentru rezolvarea unor ambiguități legate de locul de înmormântare.

După afișare, parohia sau mănăstirea are obligația să-i înștiințeze pe concesionari prin scrisoare recomandată, la ultimul domiciliu cunoscut, despre situația locurilor lor şi să publice într-un ziar cotidian lista locurilor de înmormântare a căror concesiune urmează să se anuleze.

În cazul când titularul concesiunii nu se prezintă la administrația cimitirului în termen de 90 de zile de la data afișării și încunoștințării prin scrisoare recomandată și prin publicare în ziar sau, în același termen, nu va clarifica situația locului său de înmormântare, actul de concesiune va fi anulat de către Consiliul parohial/ Consiliul economic al mănăstirii, după verificarea dovezilor de îndeplinire ale formalităților prevăzute anterior (cf. art. 36-38 din Regulament).

Este de preferat ca astfel de lucruri să nu se întâmple, dar din rațiuni ce țin de buna rânduială într-un cimitir ele trebuie să se aplice în conformitate cu Regulamentul menționat. Să nu pierdem din vedere faptul că viitorul concesionar, înainte de a dobândi actul de concesiune, este înștiințat că trebuie să se supună unor reguli, câteva stipulate chiar în conținutul actului de concesiune.

Morminte îngrijite permanent

De ce această abordare? Tocmai din dorința de a atrage atenția concesionarilor asupra unor stări de fapt, cu care se confruntă administratorii de cimitire parohiale/ mănăstirești, și de a trezi în aceștia conștiința asumării responsabilității față de cei dragi. Ca să nu mai vorbim de indignarea celorlalți concesionari, care vin consecvent să îngrijească mormintele și au aceleași pretenții de la vecinii lor concesionari.

Dacă se invocă prezența redevenței drept contribuție bănească, care ar trebui să acopere efectuarea curățeniei dintr-un cimitir, amintim faptul că aceasta poate acoperi menținerea unei curățenii doar pe aleile principale și secundare și între morminte, nicidecum pe morminte, această obligație revenind fiecărui concesionar în parte. Această contribuție este fixată în funcție de nevoile parohiei, de investițiile ce se derulează în parohia/mănăstirea respectivă, pentru mentenanța cimitirului (întreținerea gardului împrejmuitor, întreținerea și reparația aleilor principale și secundare, evacuarea gunoiului, care, se știe foarte bine, ridică costuri enorme și alte lucrări de întreținere).

Atunci când vorbim despre mormintele înaintașilor noștri, nu trebuie ajuns la extreme: nici edificii impozante şi sfidătoare, nici morminte uitate şi părăsite, ci morminte îngrijite permanent, cu modestie, discreţie şi bun-simţ, spre cinstirea şi spre pomenirea celor adormiţi.

La o simplă căutare pe internet, găsim multe firme de profil care oferă servicii de îngrijire a mormintelor celor dragi nouă în locul nostru, contra cost. Invocăm lipsa timpului, distanțele mari, neputințe mai mult sau mai puțin de înțeles. Dar niciodată o firmă de profil nu va putea suplini dragostea și atenția cu care vom face noi înșine curățenia la mormintele celor dragi nouă! Și aceasta este o modalitate de a ne îndepărta, emoțional, de cei pentru care plătim să fie îngrijiți!

Trebuie să nu încetăm să ne manifestăm dragostea şi atenția faţă de cei adormiţi întru Domnul, păstrându-le vie amintirea, pentru a o transmite mai departe ca pildă autentică de vieţuire. Stau mărturie atât rânduielile dinaintea înmormântării, cât şi cele de după slujba Înmormântării, rânduieli ce conferă frumuseţe şi bogăţie cultului morţilor.

Pe perioada stării de urgență, decretată ca urmare a pandemiei de COVID-19, accesul în cimitire a fost interzis, spre nemulțumirea multor persoane, care doreau măcar să aprindă lumânări la mormintele celor dragi și să îngrijească de acestea. Încetarea stării de urgență a ridicat restricția privind accesul în cimitire, astfel că, din 15 mai 2020, cei care au dorit să meargă în cimitire pentru îngrijirea mormintelor și pentru a aprinde lumânări au putut face aceasta. Îndemnăm cititorii, pe această cale, să fie atenți și grijulii cu înaintașii lor, nu ca o prevedere coercitivă ce ține de aplicarea unui Regulament, ci, mai mult, pentru menținerea vie și autentică a dragostei pentru cei dragi nouă, cu care avem ocazia întâlnirii în rugăciune și atunci când îngrijim mormintele. Să nu uităm de cei adormiți în Domnul!

Pr. Ginel Aurelian Ivan este consilier eparhial al Sectorului cimitire, monumente și servicii funerare din cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor

Cimitirul eparhial „Sfântul Nicolae“-Străulești al ­Arhiepiscopiei Bucureștilor este poziționat în zona de nord a Bucureștiului, în cartierul Străulești, strada Nadeș nr. 27 C, sector 1. Acesta este destinat creștinilor ortodocși din Capitală și împrejurimi. A fost inaugurat în anul 2018 și se află într-un amplasament modern, care aduce în prim-plan ordinea și liniștea, într-un cadru civilizat și adecvat, respectând standardele și normele europene în vigoare. Cimitirul a fost înființat în contextul unei creșteri demografice foarte mari.

Arhiepiscopia Bucureștilor concesionează în condiții avantajoase locuri de înmormântare pe perioadă nedeterminată în Cimitirul eparhial „Sfântul Nicolae“-Străuleşti. Cei interesaţi pentru obţinerea unui loc se pot adresa administraţiei cimitirului din strada Nadeş nr. 27C, sector 1, Bucureşti (acces din Şoseaua Odăii, prin incinta Cimitirului Străuleşti 2, transport public cu RATB 304); tel.: 0742.421.421; e-mail: contact@cimitireparhial.ro.

Citeşte mai multe despre:   Cimitirul eparhial Sfantul Nicolae-Straulesti  -   pandemie  -   coronavirus