Sfânta Filofteia, tânără comoară a milei pentru toţi cei împovăraţi

De multe veacuri, Sfânta Muceniţă Filofteia apără prima capitală a Ţării Româneşti şi îi îndeamnă pe creştinii ortodocşi români să dea mărturie despre credinţa lor, după modelul pe care l-a lăsat ea. Sfânta Filofteia este iubită mai ales de românii din sudul ţării, multe comunităţi alegând, de-a lungul vremii, să zidească biserici cu acest hram sau măcar să aibă un veşmânt care i-a împodobit cinstitele moaşte la Curtea de Argeş.

Sfânta Filofteia s-a născut în oraşul Târnovo din Bulgaria, înainte de secolul al 14-lea şi, după cum ne spun Proloagele, a rămas orfană după ce mama ei a murit. Mai târziu, tânăra fecioară din mâinile tatălui său avea să pătimească moartea, căci, mergând să-i ducă mâncare în ţarină, îi ieşeau înainte săraci, care îi cereau sfintei milostenie. Neavând Fericita altceva ce să le dea, le împărţea din bucatele ce se cuveneau tatălui. Văzând el lucrul acesta, a aruncat după ea cu barda ce o avea la brâu şi lovind-o la un picior, sfânta şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu.

Ulterior, după ce sfântul ei trup rămăsese neputrezit şi cinstit fiind de creştinii din acea regiune, a fost aşezat în biserica domnească din Curtea de Argeş, prin purtarea de grijă a domnitorului Ţării Româneşti, spre cinstire şi dragoste creştină, în noua capitală a recent întemeiatului voievodat. Sfânta a vrut să vină şi în chip minunat s-a arătat acest lucru, pentru care fapt Mitropolitul de la Târnovo a oferit acest mare odor care se află până azi în Curtea de Argeş. Cu vremea, capitala Ţării Româneşti s-a mutat mai întâi la Târgovişte, apoi la Bucureşti, însă Sfânta Filofteia a rămas să străjuiască cetatea din dea­lurile Muscelelor, la poalele munţilor Făgăraş. Sfânta a fost considerată în popor aducătoare de ploi, fapt pentru care, în timp de secetă, racla cu cinstitele sale moaşte a fost scoasă în procesiune, făcân­du-se în acelaşi timp şi rugăciuni pentru biecuvântarea pământului cu ploaie aducătoare de roade. Acest lucru era foarte important în secolele trecute, când agricultura nu se putea baza pe irigaţie, iar majoritatea românilor depindeau de roadele culese în timpul verii. Sfânta Filofteia mai este considerată ocrotitoarea copiilor, a tinerilor şi a fetelor, pe care le ajută să se căsătorească şi să aibă o viaţă lipsită de griji.

Racla Sfintei Filofteia a fost restaurată în 2004 la Monetăria Statului. Lemnul a fost acoperit atunci cu catifea roșie, iar piesele din argint au fost aurite. Tot atunci capacul raclei, aurit în vechime, a fost reînnoit printr-un nou strat de aur. Racla este din lemn de chiparos, care a avut de suferit de-a lungul vremii. Şi acesta a trebuit, de asemenea, restaurat.

În timpul Primului Război Mondial, când Mănăstirea Curtea de Argeş era în primejdie, racla cu cinstitele moaşte ale Sfintei Filofteia a fost mutată, pentru a fi în siguranţă, în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât generalizarea cultului Sfintei Filofteia în toată Patriarhia Română, astfel că 7 decembrie este o zi deosebită pentru toţi românii, până astăzi. Fiind o sărbătoare cu cruce roşie în calendar, în această zi se face şi dezlegare la peşte în Postul Naşterii Domnului.

Biserici şi centre ocrotite de Sfânta Muceniţă Filofteia

Cu trecerea timpului, românii din sudul ţării s-au obişnuit cu dragostea şi ajutorul primit de la sfânta din Argeş şi au construit biserici închinate ei aproape în toate marile oraşe. Multe au al doilea hram de Sfânta Filofteia. În Bucureşti, spre exemplu, sunt două biserici care au din vechime cel de-al doilea hram pe Sfânta Filofteia: Biserica „Sfântul Gheorghe”-Plevna (sector 6) şi Biserica Răzvan (sector 3). Pe lângă acestea, mai sunt şi altele în Capitală care au dobândit ca hram suplimentar pe Sfânta Filofteia.

Sfânta Filofteia este, de asemenea, ocrotitoarea unor biserici din Galaţi, Constanţa, Craiova (bisericile Brânduşa şi Amaradia), un schit din judeţul Bihor (Episcopia Oradiei), un schit în judeţul Dâmboviţa (Arhiepiscopia Târgoviştei), precum şi alte localităţi. De asemenea, veşminte cu care au fost învelite cinstitele moaşte ale Sfintei Filofteia, care se schimbă periodic, se află în multe biserici din ţară dintre care amintim Parohia „Sfinții Ioachim și Ana”-Oborul Vechi din Capitală.

Conform datelor pe care la avem despre vieţuirea Sfintei Filofteia, ea s-a distins printr-o milostenie ieşită din comun. Astfel că toţi creştinii care privesc spre această sfântă o au drept model de ajutorare a aproapelui aflat în necaz şi nevoi. Românii stabiliţi în Italia şi-au adus aminte acest lucru şi au înfiinţat în anul 2008, pe lângă paraclisul închinat Sfintei Filofteia din cadrul Parohiei Torino II, o asociaţie şi un centru care să vină în ajutorul mamelor aflate în criză de sarcină sau greutăţi cu creşterea copiilor. „Centrul de ajutorare a vieţii” este ocrotit de Sfânta Filofteia şi oferă sprijin femeilor care se află în fața unei sarcini dificile sau neprevăzute prin ajutor concret (îmbrăcăminte, alimente, jucării, mobilier pentru nou-născuți) și consiliere psihologică și spirituală. Numai în 2018 centrul a venit în sprijinul a 52 de mame și peste 118 copii de cinci naționa­lități diferite.