Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Documentar Sfântul Dionisie Areopagitul, un teolog martir din vremurile apostolice

Sfântul Dionisie Areopagitul, un teolog martir din vremurile apostolice

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Documentar
Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 03 Oct, 2021

Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte astăzi, 3 octombrie, pe Sfântul Mucenic Dionisie Areopagitul. Acest sfânt al Bisericii noastre din veacul apostolic este unul dintre cei mai importanţi părinţi din primul secol al istoriei creştine. Acest aspect este foarte bine subliniat şi de troparul zilei lui de cinstire: „Bunătate învăţându-te şi îmbărbătându-te întru toate, îmbrăcându-te cuviincios cu bun cuget, ai scos din vasul alegerii celei negrăite; şi credinţa păzind, calea întocmai ai săvârşit, Sfinţite Mucenice Dionisie: roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre”.

Din cuvintele imnografului inspirat înţelegem că el este învăţător al nostru în cele bune şi ne întăreşte cu exemplul său în toate, mai ales că este un model de păzire a credinţei şi de mărturisire a ei chiar cu propria viaţă.

Din sinaxare ştim că Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie este din celebra cetate a culturii şi civilizaţiei elene, Atena. În acest loc al cunoaşterii şi al dialogurilor filosofice s-a format Sfântul ­Dionisie. El se trăgea dintr-o familie nobilă şi bogată a oraşului Atena, ceea ce i-a permis să dispună de resursele necesare pentru a primi cea mai aleasă educaţie a timpului său şi de la cele mai luminate minţi ale epocii sale. Datorită formării sale ajunge să fie membru al consiliului oraşului. De aici a primit apelativul de Areopagitul, deoarece aşa se numea instituţia ateniană din care făcea parte. Acest consiliu al oraşului şi-a luat numele de Areopag de la dealul cu înălțimea de 115 metri din Atena unde îşi avea sediul. Această instituţie ateniană reprezenta consiliul suprem de judecată și control al orașului Atena și al regiunii ­Attica din Grecia. În locul acesta din apropierea Acropolei, în urma predicii Sfântului Apostol Pavel s-a petrecut convertirea Sfântului Dionisie la creştinism. Acest moment esenţial din viaţa lui este menţionat şi în Noul Testament, în cartea Faptele Apostolilor, unde, în capitolul 17, Sfântul Luca ne prezintă predica Sfântului Apostol Pavel în Areopagul din Atena şi între cei care au crezut în Hristos este şi Sfântul pe care-l sărbătorim astăzi: „Iar unii bărbaţi, alipindu-se de el, au crezut, între care şi Dionisie Areopagitul şi o femeie cu numele Damaris, şi alţii împreună cu ei” (Faptele Apostolilor 17, 34).

Membru al Areopagului, Dionisie împreună cu „unii dintre filosofii epicurei şi stoici” (Faptele Apostolilor 17, 18) l-au luat pe Sfântul Apostol Pavel care propovăduia Evanghelia în Atena şi „l-au dus în Areopag” (Faptele Apostolilor 17, 19) unde Apostolul Neamurilor „a destrămat sofismele filosofilor“ şi a arătat foarte limpede atenienilor că „Dumnezeul necunoscut” - despre care raţiunea lor firească le dăduse o vagă bănuială - este „Dumnezeul Care a făcut lumea şi toate cele ce sunt în ea, şi că El, fiind Domnul cerului şi al pământului, nu locuieşte în temple făcute de mâini, nici nu este slujit de mâini omeneşti, ca şi cum ar avea nevoie de ceva, El dând tuturor viaţă şi suflare, şi toate” (Fapte 17, 23-25). I-a învăţat, de asemenea, că omul a fost plăsmuit după chipul lui Dumnezeu şi a fost chemat să devină părtaş al vieţii lui Dumnezeu în Hristos Iisus, Fiul Lui, Care S-a întrupat pentru noi şi a înviat din morţi şi iarăşi vine să-i judece pe oameni. Între aceştia se aflau Sfântul Ierothei (4 octombrie) şi Sfântul Dionisie” (Ieromonah ­Macarie Simonopetritul).

Despre convertirea Sfântului Dionisie şi ucenicia lui pe lângă Sfântul Apostol Pavel ne vorbeşte şi condacul sărbătorii de azi: „Prin uşile cerurilor trecând cu Duhul, ca un ucenic al Apostolului celui ce a ajuns până la al treilea cer, Sfinte Sfinţite Dionisie, te-ai îmbogăţit cu toată cunoştinţa celor negrăite şi ai luminat pe cei ce şedeau mai înainte în întunericul necunoştinţei. Pentru aceasta strigăm: bucu­ră-te părinte a toată lumea”. Din acest text liturgic înţelegem că Sfântul Dionisie a urmat Sfântului Apostol Pavel nu doar în plan intelectual, ci mai ales ­spiritual. La fel ca Apostolul ­Neamurilor care a ajuns „până la al treilea cer” (2 Corinteni 12, 2), unde „a auzit cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului să le grăiască” (2 Corinteni 12, 4), Sfântul Dionisie a ajuns la ­cunoaşterea lumii îngereşti din Împărăţia lui Dumnezeu, despre care a scris în tratatul său intitulat: „Despre ierarhia cerească”.

Formarea teologică şi duhovnicească de la Sfântul Apostol Pavel a fost esenţială pentru drumul său de mărturisitor al Domnului şi Mântuitorului nostru ­Iisus Hristos. De la acest apostol a aflat cuvântul plin de speranţă al Sfintei Evanghelii. De la el a aflat despre mântuitoarele şi Sfintele Pătimiri ale Domnului, dar şi despre slăvita Lui Înviere. El i L-a descoperit gânditorului atenian Dionisie pe „Dumnezeul necunoscut” , adică pe Unicul şi Adevăratul Dumnezeu pe care atenienii Îl cinsteau fără să-L cunoască. „Pregătiţi astfel să Îl recunoască pe Acela, cu voia ­Căruia sunt biruite legile firii, Dionisie şi învăţătorul său, ­Ierothei, au ascultat cu râvnă cuvântul Sfântului Apostol Pavel şi i-au cerut să îi boteze. După o vreme, Pavel a plecat în noi călătorii şi l-a aşezat pe Sfântul ­Ierothei Episcop al Atenei. (...) După moartea lui, Dionisie a devenit Episcopul Atenei şi a primit de la Dumnezeu harisma de a revela în scris învăţătura înaltă a învăţătorilor lui cu privire la infinitatea de negrăit a dumnezeieştii firi - căreia i se potrivesc doar expresii negative şi antinomice (aşa-numita teologie apofatică) - şi bogăţia inepuizabilă a dumnezeieştii revelaţii, care se exprimă prin numele şi energiile divine (teologia catafatică). A descris cum lumea sensibilă şi cea noetică se unesc în Dumnezeu într-o măreaţă ierarhie. A explicat cum ierarhia Bisericii - de la episcop până la monah - oglindeşte pe pământ cele nouă trepte ale cetelor îngereşti şi răspândeşte lumina dumnezeiască potrivit măsurii de curăţie a fiecărui credincios” (Ieromonah ­Macarie Simonopetritul, „Noul Sinaxar al Bisericii Ortodoxe”).

Sfântul Dionisie a fost învrednicit de Dumnezeu să participe la îngroparea Maicii Domnului: „S-a făcut fără de veste sunet de grabnic tunet și arătare de mulți nori, care-i aduceau de la marginile lumii pe toți ucenicii lui ­Hristos la casa Maicii lui Dumnezeu. Între care erau și de ­Dumnezeu înțelepții ierarhi: ­Dionisie Areopagitul, Ierothei și Timotei” (Sinaxar la Adormirea Maicii Domnului). După acest moment binecuvântat din viaţa lui s-a întors la Atena, unde a continuat lucrarea apostolică încredinţată de Sfântul Pavel de a vesti Evanghelia printre conaţionalii săi elini. A condus cu înţelepciune comunitatea creştină din Atena, dar, dorind să vestească cuvântul lui Dumnezeu şi în alte teritorii din arealul lumii cunoscute de atunci, după modelul Sfântului Apostol Pavel, a părăsit Atena şi a mers la ­Roma. Aici a fost primit de Episcopul Romei, Sfântul Clement, care l-a trimis „în Galia, împreună cu Episcopul Luchian, cu preotul Rustic, cu diaconul Elefterie și cu alți frați, ca să propovăduiască acolo, la necredincioși, cuvântul lui Dumnezeu” (Sinaxar). Aici va sluji Biserica lui Hristos vreme de trei decenii, vestind cuvântul Evangheliei păgânilor din această provincie romană. El s-a stabilit la Paris, unde a zidit şi o biserică, săvârşind numeroase minuni. A avut mai mulţi ucenici care „au început să răspândească Evanghelia mântuirii în Marea Britanie şi în Spania” (Ieromonah Macarie Simonopetritul).

Sfântul Dionisie Areopagitul va suferi moarte martirică în anul 96 din ordinul împăratului roman Domiţian. El a pătimit pentru Hristos la vârsta de 90 de ani, în data de 3 octombrie ­fiind decapitat. „Cinstitul cap al Sfântului Dionisie se păstrează azi la Sfânta Mănăstire Dohiariu din Sfântul Munte, dăruit fiind de Împăratul Alexie Comnenul în secolul al XI-lea” (Ieromonah Macarie Simonopetritul).

Opera sa este o pagină importantă din istoria patristică a ­literaturii creştine şi are o mare însemnătate în domeniul studiului teologiei până astăzi. Sfântul Dionisie Areopagitul este pentru noi, creştinii, un model de urmarea a Domnului nostru Iisus Hristos, căruia astăzi, când îl cinstim în Biserica Ortodoxă, îi cerem să se roage pentru noi: „Sfinte Sfinţite Mucenice ­Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi”.

Citeşte mai multe despre:   Sfântul Dionisie Areopagitul