Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Documentar Sfântul Proroc Ilie - „pământesc înger și om ceresc”

Sfântul Proroc Ilie - „pământesc înger și om ceresc”

Galerie foto (1) Documentar
Un articol de: † Visarion, Episcopul Tulcii - 21 Iul, 2020

În miez de vară, când soarele dogorește pământul, iar holdele se pleacă în bătaia vântului, Biserica creștină îl prăznuiește pe unul dintre cei mai mari și mai cunoscuți proroci ai Vechiului Testament, pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul. Cântările de la Vecernie îl numesc atât de frumos pe acesta: „om al lui Dumnezeu”, „om cu nume mare”, „pământesc înger și om ceresc”, „turn al credinței” și „apărător al legii”.

Dacă unii dintre prorocii Vechiului Testament au lăsat scrieri ce sunt incluse în canonul biblic, alții și-au îndeplinit misiunea lor de vestitori și apărători ai Legii dumnezeiești, fără a scrie mesajul lor. Aceștia sunt cunoscuți ca prorocii acțiunii, iar unul dintre ei este și Sfântul Ilie. Născut în localitatea Tesvi din Galaad, în familia preoțească a lui Sovac, Sfântul Proroc Ilie a trăit cu peste 800 de ani înainte de Hristos, pe timpul necredinciosului rege Ahab. Acest rege ajunsese un instrument docil în mâinile soției sale Izabela, originară din Fenicia, care de la început a susținut cultul idolatru al zeului Baal, impus apoi prin teroare întregului popor Israel. Atunci când credința într-un singur Dumnezeu aproape dispăruse și majoritatea poporului îmbrățișase idolatria, Sfântul Proroc Ilie s-a prezentat în fața regelui Ahab. Mustrându-l pentru împietrirea inimii lui și pentru părăsirea dreptei cre­dințe, a anunțat o perioadă de trei ani de secetă, drept pedeapsă din partea lui Dumnezeu. Pentru a dovedi falsitatea idolilor și puterea adevăratului Dumnezeu, Ilie cheamă pe Muntele Carmel pe regele Ahab și pe oamenii din toate triburile lui Israel ca să participe la așa-numita probă a focului. Din Cartea a 3-a a Regilor aflăm că Ilie a zis către popor: „Până când veți șchio­păta de amândouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, urmați-L pe El, și dacă este Baal, urmați-l pe acesta. Proroc al Domnului am rămas numai eu singur, iar proroci ai lui Baal sunt 450 de oameni și proroci ai dumbrăvilor Astartei 400”. Știm cu toții cum au luat doi viței și i-au înjunghiat și i-au pus pe altar și, în cele din urmă, Sfântul Proroc Ilie, pregătind și el un altar, cere să se toarne apă peste lemne și în jurul altarului și apoi se roagă zicând: „Auzi-mă, Doamne, auzi-mă acum cu foc, ca să cunoască astăzi poporul acesta că Tu singur ești Dumnezeu în Israel”. Și s-a pogorât foc de la Domnul din cer și a mistuit arderea de tot, și pietrele, și lemnele, și ță­râna și a mistuit toată apa care era în șanț. Tot poporul, când a văzut această minune, a căzut cu fața la pământ și a zis: „Domnul este Dumnezeu, Domnul este Dumnezeu!”

Poporul entuziasmat, văzând această minune mai presus de fire săvârșită de Prorocul Ilie, i-a îndepărtat îndată pe slujitorii cultului păgân și și-a reînnoit legământul de credință față de Dumnezeul Cel Adevărat, iar la rugăciunea Prorocului Ilie, foametea a încetat printr-o ploaie sfântă și binecuvântată.

Prorocul Ilie a considerat că a sosit momentul triumfului definitiv, dar nu peste mult timp, cu amărăciune și nedumerire în suflet, s-a văzut nevoit să fugă în pustiu pentru a scăpa de furia Izabelei, soția lui Ahab. Urmărit și prigonit, Prorocul Ilie a trecut printr-un moment de descurajare, pentru că munca depusă până atunci și însăși viața lui i s-au părut zadarnice și L-a rugat pe Dumnezeu să-i rupă firul care îl mai ținea legat de pământ, dar un înger al Domnului îl încurajează oferindu-i o pâine coaptă în vatră și un urcior cu apă, apoi, Însuși Dumnezeu îi redă curajul neînfricat de altădată. Prorocul Ilie a înțeles prin lucrul acesta că Dumnezeu nu realizează triumful binelui prin gesturi spectaculoase, ci dimpotrivă, El lucrează cu îndelungă-răbdare, deoarece Dumnezeu este Cel veșnic și timpul Îi este supus Lui. Îmbrăcat în­tr-o mantie de piele, cu forțe reîmprospătate, Profetul Ilie se reîntoarce în mijlocul poporului lui Dumnezeu și predică pocăința, întoarcerea și credința în Dumnezeul Cel Adevărat, iar munca lui va fi dusă la bun sfârșit de către ucenicul său Elisei, căruia Profetul Ilie i-a transmis chemarea dumnezeiască profetică aruncându-i pe spate mantaua. Profetul Elisei a fost martorul urcării lui Ilie la cer într-un car de foc la anul 850 înainte de Hristos.

Sfântul Proroc Ilie a săvârșit multe minuni. L-a văzut pe Dumnezeu în Muntele Horeb în adiere de vânt subțire, pe cât îi era omului cu putință a-L vedea. A înviat pe fiul văduvei din Sarepta Sidonului, a despărțit apele Iordanului și ne aducem aminte că a stat înaintea Mântuitorului Hristos la Schimbarea la Față pe Muntele Taborului. Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție a Bisericii ne spun că Sfântul Ilie va veni iarăși pe pământ la sfârșitul veacurilor, ca înaintemergător la cea de-a doua venire a lui Hristos, când Domnul Iisus va judeca viii și morții și va întemeia Împărăția Lui, care nu va avea sfârșit.

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul L-a preînchipuit pe MântuitorulHristos pentru că el a înmulțit făina și untdelemnul văduvei din Sarepta Sidonului. Mântuitorul a săvârșit o minune asemănătoare de două ori în pustie, înmulțind pâinile și peștii pentru mulțime de popor. Prorocul Ilie a înviat pe fiul unei văduve. Mântuitorul i-a înviat pe fiul văduvei din Nain, pe fiica lui Iair și pe prietenul Său Lazăr. Prorocul Ilie desparte apele Iordanului, Mântuitorul Se botează în Iordan curățind păcatele lumii. Peștera în care s-a retras Prorocul Ilie la pârâul Cherit simbolizează mormântul Mântuitorului Hristos, dar în același timp și peștera Betleemului în care S-a născut Cel fără de început. Corbul care îi aducea mâncare la pârâul Cherit este simbol al Sfântului Duh, iar pâinea și carnea pe care le primea prorocul acolo aduse de corb sunt un simbol al Sfintei Euharistii.

Prorocul Ilie este luat la cer într-o căruță de foc. Mântuitorul Se înalță la ceruri și a șezut de-a dreapta Tatălui, de unde este așteptat să vină iarăși cu slavă, să judece vii și morții.

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul se bucură la popoarele creștine și mai ales la noi, la români, de o cinstire deosebită pentru că sunt numeroase biserici și mănăstiri care îl au ca ocrotitor. Sfântul Ilie este și ocrotitorul Aviației Române. Nume­roși creștini îl au ca ocrotitor ceresc pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul și poartă acest frumos nume. Amintim de primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Elie Cristea, cel care a primit din Botez acest frumos nume Ilie, și iată, ctitoria lui de suflet de la Toplița este închinată tot Prorocului Ilie.

De asemenea, amintim că și actualul Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a primit la Botez numele de Ilie, nume pe care îl cinstește și îl onorează prin zelul, abnegația și dragostea sa jertfelnică arătată în slujirea Bisericii străbune și a neamului nostru. La fel cum Prorocul Ilie a zidit altar de jertfă curată Domnului din douăsprezece pietre simbolizând cele douăsprezece seminții ale lui Israel, tot așa, punând în lucrare toate darurile primite de sus, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, urmând gândul întâiului Patriarh al României, Miron Cristea, zidește altar de mântuire și de pomenire a neamului, măreața Catedrală Națională, în sfințirea, dăinuirea și mântuirea neamului nostru.

Numele de Ilie se tălmăcește „Dumnezeul meu este Domnul“ și la rostirea acestui nume fiecare dintre noi trebuie să reamintim crezul pe care Prorocul Ilie l-a trăit și l-a apărat pe tot parcursul întregii sale vieți, că singurul Domn și Dumnezeu este Dumnezeul Cel Adevărat.

Citeşte mai multe despre:   Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul