Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe

Scopul direct al întrunirii Sfântului și Marelui Sinod este de a discuta, îndrepta și în final adopta, în măsura în care vor fi aprobate în unanimitate, textele propuse la cele 6 teme înscrise pe lista sa, precum și un mesaj final adresat pleromei Bisericii Ortodoxe și lumii întregi. Toate hotărârile acestui Sinod vor fi semnate pe fiecare pagină de Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe, iar la sfârșit, de toți membrii Sinodului. Prin hotărârile sale, Sinodul nu va schimba nimic din învățătura dintotdeauna a Bisericii lui Hristos, ci va formula mai precis această învățătură, cu referire la unele din provocările de azi la adresa Bisericii Ortodoxe. Hotărârile care se vor lua la acest Sinod vor avea „autoritate panortodoxă”, iar importanța sa va fi dată prin receptarea acestor hotărâri de întreaga pleromă a Bisericii Ortodoxe. Toți credincioșii ortodocși, clerici și mireni, sunt chemați să se roage lui Dumnezeu Cel în Treime Preaslăvit să reverse harul Său peste Părinții Sinodului, spre a mărturisi împreună credința cea adevărată.

Sinaxa sau întrunirea Întâistătătorilor și a reprezentanților celor 14 Biserici Ortodoxe Autocefale, care reprezintă cea mai înaltă autoritate în Biserica Ortodoxă înainte de convocarea unui sinod al întregii Biserici, s‑a întrunit între 21 şi 28 ianuarie 2016 la Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy, cantonul Geneva, Elveția, și a luat toate deciziile necesare în vederea convocării Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. Deciziile luate de această Sinaxă au fost adoptate și semnate de toți Întâistătătorii, respectiv de toți reprezentanții Bisericilor Ortodoxe Autocefale, cu excepția reprezentanților Patriarhiei de Antiohia, care au precizat că vor aproba toate textele sinodale după rezolvarea diferendului dintre Biserica lor și Patriarhia Ierusalimului, care a numit un episcop în Qatar, în teritoriul canonic al Patriarhiei Antiohiei. Mai precizăm că denumirea de Sfânt și Mare Sinod a fost aleasă de cea de a 4‑a Conferinţă Panortodoxă din anul 1968, mai întâi pe motivul că tot astfel s‑a intitulat și Sinodul convocat de Sfântul Împărat Constantin cel Mare la Niceea, în anul 325, iar denumirea acestuia de „Sinod Ecumenic”, adică al întregii Biserici sau al Bisericii „de pretutindeni”, a apărut câțiva ani mai târziu, mai ales prin Sfântul Atanasie cel ­Mare. Pe de altă parte, Sinodul fiecărei Biserici Ortodoxe locale se numește „Sfânt”, de aceea Sinodul tuturor Bisericilor Ortodoxe locale este nu numai sfânt, ci și mare, tocmai prin dimensiunea și însemnătatea sa. Sinaxa de la Chambésy, unde Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată printr‑o delegație condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a hotărât convocarea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe pentru perioada 18‑27 iunie 2016 la Academia Ortodoxă din Creta, Grecia. Insula Creta, care s‑a eliberat abia în secolul al 20‑lea de sub dominație străină și s‑a adăugat statului grec, face parte din jurisdicția Patriarhiei Ecumenice.

În legătură cu participanții la Sinodul din Creta a fost confirmată recomandarea ca fiecare Biserică Ortodoxă Autocefală să fie reprezentată de către Întâistătătorul său, însoțit de maximum 24 de ierarhi și 6 consultanți preoți, călugări sau mireni. Astfel, Sfântul și Marele Sinod este mult mai reprezentativ decât sinoadele ­panortodoxe din mileniul al 2‑lea. Pe de altă parte, delegațiile care participă la Sfântul și Marele Sinod au mandatul Sinodului Bisericii lor, în cadrul căruia au fost discutate toate textele propuse spre deliberare în Creta, astfel că fiecare episcop (deci și cei care nu vor fi prezenți personal la Marele Sinod) a avut posibilitatea să‑și expună punctul de vedere. În acest sens, întrunit în ședință de lucru în zilele de 6‑7 iunie 2016, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat delegația acestei Biserici la Sinodul din Creta și a adoptat o listă de propuneri pentru îmbunătă­țirea textelor înaintate spre deliberare la Sfântul și Marele Sinod. Potrivit deciziei Sinaxei Întâi­stătătorilor Bisericilor Ortodoxe din martie 2009, adoptarea tuturor textelor propuse va fi posibilă numai prin consens, iar fiecare Biserică Ortodoxă Autocefală are numai un vot, exprimat prin Întâistătătorul său. Toate aspectele legate de convocarea și desfășu­rarea lucrărilor Sfântului și Marelui Sinod au fost precizate prin Regulamentul de organizare și funcționare a Sfântului și Marelui Sinod, aprobat de Sinaxa din ianuarie curent.

Pe ordinea de zi a Sfântului și Marelui Sinod au fost incluse de Sinaxa de la Chambésy următoarele șase teme:

1. Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană. Această temăs‑a intitulat inițial „Contribuția Bisericilor Ortodoxe locale la realizarea idealurilor creștine de pace, libertate, frățietate și dragoste între popoare și înlăturarea discriminărilor ra­siale și altele”, iar primul text referitor la această temă a fost adoptat de a 3‑a Conferință Panortodoxă Presinodală (20 octombrie - 6 noiembrie 1986). Apoi, la recomandarea Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale din 6‑9 martie 2014, Comisia Interortodoxă Specială pentru pregătirea Sfântului și Marelui Sinod, la întrunirile sale din primăvara anului 2015, a revizuit textul din 1986 și a propus noul titlu. Textul revizuit a fost adoptat de Sinaxa din ianuarie 2016.

Această temă a fost propusă de Sinaxă pe primul loc în lista pentru Sfântul și Marele Sinod, de unde rezultă importanța pe care o acordă temei în cauză. În acest text sunt propuse o serie de recomandări privind orientarea Bisericii Ortodoxe față de provocările lumii contemporane, cu privire la afirmarea și protejarea persoanei umane, precum și la apărarea păcii și evitarea oricărui fel de război, la înlăturarea discriminărilor din lumea de astăzi, precum și cu privire la riscurile pe care le implică cercetarea științifică în special în domeniul biotehnologiilor, apoi cu privire la aspectele negative ale globalizării ș.a. În fața tuturor acestora, Biserica Ortodoxă „se adresează inimii omului și îl îndeamnă, împreună cu Apostolul Pavel, să adopte și să trăiască toate «câte sunt adevărate, câte sunt de cinste, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte sunt vrednice de iubit» (Filipeni 4, 8), dragostea jertfitoare a Domnului său Răstignit, singura cale spre o lume a păcii, a dreptății, a libertății și a dragostei între oameni și popoare”.

2. Diaspora ortodoxă. Textul la această temă a fost adoptat de cea de a 4‑a Conferință Panortodoxă Presinodală (6‑13 iunie 2009) și este compus dintr‑o introducere și șapte paragrafe, cel de‑al treilea paragraf conținând lista celor 12 Adunări episcopale în care sunt cuprinse toate eparhiile ortodoxe canonice din diasporă, la care se adaugă un Regulament de funcționare a Adunărilor episcopale în Diaspora ortodoxă, cu 13 articole. Cu privire la recomandările celei de a 4‑a Conferințe Panortodoxe Presinodale, Sinaxa din ianuarie 2016 „a considerat, pe de o parte, că instituția Adunărilor episcopale din Diaspora ortodoxă, stabilită la cea de‑a 4‑a Conferință Panortodoxă Presinodală în anul 2009, a funcționat cu succes și că se dovedește a fi avantajoasă, pentru că scoate în evidență de o manieră concretă unitatea Bisericii Ortodoxe și promovează cooperarea unităților bisericești din Diasporă, spre beneficiul credincioșilor ortodocși”.

3. Autonomia și modul ei de proclamare. Proiectul de text la această temă a fost adoptat de cea de‑a 5‑a Conferință Panortodoxă Presinodală (10‑17 octombrie 2015) și conține o introducere, plus trei articole, fiecare cu mai multe subpuncte, prin care sunt fixate criteriile canonice de acordare unei Biserici a statutului de Biserică Autonomă, ca și relația acesteia cu Biserica‑mamă de care depinde.

4. Taina căsătoriei și impedimentele ei. Această temă s‑a numit la început doar Impedimente la căsătorie, iar primul text la această temă a fost adoptat de a 2‑a Conferință Panortodoxă Presinodală (3‑12 septembrie 1982). La propunerile ultimei Sinaxe a fost elaborat un text nou, compus din două părți, prima cu referire la căsătoria ortodoxă, compusă din 11 paragrafe, în care este afirmată originea divină a Tainei cununiei, care are drept condiție indispensabilă „unirea liberă dintre un bărbat și o femeie” prin binecuvântarea Bisericii. În partea a doua a acestui text sunt menționate impedimentele la căsătorie, potrivit tradiției canonice ortodoxe, iar cu privire la căsătoriile mixte se arată că o căsătorie „între ortodocși și ne‑ortodocși nu poate fi binecuvântată”decât prin pogorământ special acordat de episcop.

5. Importanța postului și respectarea lui astăzi. Această temăs‑a intitulat la început „Readaptarea dispozițiilor bisericești privitoare la post” și a fost, mai întâi, studiată de cea de a 3‑a Conferință Panortodoxă Presinodală, care i‑a dat titlul pe care îl poartă astăzi. La recomandarea Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale din martie 2014, acest text a fost ușor revizuit de Comisia Interortodoxă Specială, după care a fost adoptat de cea de a 5‑a Conferință Panortodoxă Presinodală. Atât în forma sa originală din 1986, cât și în forma finală, acest text conține 9 paragrafe, care afirmă importanța practicii postului în tradiția ortodoxă și formulează unele criterii orientative de aplicare a principiului bisericesc al dezlegării cu privire la post.

6. Relațiile Bisericilor Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine. Această temăa fost separată la început în două teme: 1) Ortodoxia și Mișcarea ecumenică și 2) Relațiile Bisericilor Ortodoxe cu restul lumii creștine, ambele fiind discutate de cea de a 3‑a Conferință Panortodoxă Presinodală, când a fost adoptat câte un text sinodal pentru fiecare din ele. În vederea aducerii la zi a acestor două texte, Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe din martie 2014 a recomandat revizuirea lor de către Comisia Interortodoxă Pregătitoare Specială, care a sugerat, în primul rând, contopirea celor două texte, căci ambele teme tratau relațiile internaționale ale Bisericii Ortodoxe atât cu organizațiile intercreștine internaționale, cât și cu Bisericile eterodoxe. Textul unic astfel propus a fost adoptat de cea de a 5‑a Conferință Panortodoxă Presinodală și este compus din 24 de paragrafe. Prin principiile formulate în acest text, relațiile intercreștine ale Bisericilor Ortodoxe se vor putea desfășura în limitele fixate la nivel panortodox.

Din informațiile de mai sus reiese că temele de pe lista Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe au fost adoptate prin consensul tuturor Bisericilor Ortodoxe locale, iar textele propuse acestui Sinod au fost elaborate tot în unanimitate și publicate imediat ce au fost adoptate la nivel panortodox. În ultima vreme s‑au formulat o serie de observații critice atât în legătură cu statutul acestui Sinod, precum și cu cele șase texte prezentate pe scurt mai sus. Credința ortodoxă este mărturisită și păstrată în totalitatea ei de ceea ce numim cu un termen grecesc „pleroma”Bisericii, care include atât pe ierarhi, cât și pe ceilalți clerici, pe monahi și monahii, precum și pe toți credincioșii mireni sau laici. Clerul singur fără credincioși nu reprezintă pleroma Bisericii, dar cu atât mai puțin credincioșii mireni fără clerici. În acest sens, a fost inspirată inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel de a convoca Sfântul Sinod al Bisericii noastre, la a treia sesiune de lucru din acest an, cu puțin timp ­înainte de lucrările Sinodului din Creta. Astfel au putut fi discutate toate propunerile referitoare la acest  Sinod și în măsura justeței lor teologice au fost reținute spre a fi susținute în Creta. Să sperăm că fiecare Biserică Ortodoxă va participa activ la Sinod și va susține punctul său de vedere, pentru a contribui la mărturia ortodoxă comună.

Programul Sfântului și Marelui Sinod este precedat de o Sinaxă a Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, chiar la Academia Ortodoxă din Creta, în ziua de vineri, 17 iunie 2016, când va fi aprobat proiectul de mesaj final, spre a putea fi prezentat Sinodului, căci nici un text nu poate fi prezentat Sfântului și Marelui Sinod dacă nu a fost mai înainte adoptat în unanimitate fie de către o Conferință Panortodoxă Presinodală, fie de Sinaxa Întâistătătorilor. În ziua de sâmbătă, 18 iunie, se va săvârși o Sfântă Liturghie cu pomenirea tuturor mărturisitorilor credinței ortodoxe trecuți la Domnul, precum și a tuturor celor care au contribuit pe parcursul secolului al 20‑lea la pregătirea acestui Sinod. În Duminica Rusaliilor din acest an, 19 iunie, participanții la Sfântul și Marele Sinod vor asista la Sfânta Liturghie săvârșită în catedrala din Heraklion, capitala insulei Creta, în prezența președintelui Republicii Elene. În ziua de luni, 20 iunie, după săvârșirea Sfintei Liturghii la prăznuirea Sfintei Treimi, va avea loc, în sala mare a Academiei Ortodoxe din Creta, sesiunea solemnă de deschidere a lucrărilor Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, în prezența observatorilor invitați și a jurnaliștilor acreditați. La toate celelalte sesiuni, cu excepția sesiunii de închidere, lucrările Sinodului se vor desfășura cu ușile închise. Pe întreaga sa durată, programul Sfântului și Marelui Sinod va începe în fiecare zi cu săvârșirea Sfintei Liturghii, oficiată pe rând de fiecare Biserică Ortodoxă Autocefală în biserica vechii mănăstiri din fața Academiei Ortodoxe. În ziua de joi, 23 iunie, Sfânta Liturghie va fi oficiată de un delegat al Bisericii Ortodoxe Române. Lucrările Sfântului și Marelui Sinod se vor încheia printr‑o sesiune solemnă, după oficierea Sfintei Liturghii în Duminica Tuturor Sfinților, din 26 iunie, sesiune la care vor participa iarăși o serie de observatori invitați dimpreună cu jurnaliștii acreditați.