Cu mulți ani în urmă, aflându-mă într-o cameră a institutului care găzduiește marele radiotelescop de la Effelsberg, priveam prin fereastră la antena cu diametrul de 100 m, cea mai mare antenă mobilă din
Viața omului, darul lui Dumnezeu
„Viața” - unul dintre cele mai frumoase cuvinte, cântat de poeți, analizat de filozofi antici, preamărit de teologi, miracol al existentei, suflare divină și darul cel de preț oferit de Dumnezeu omului. De aceea, tot ceea ce definește omul prin calitățile cu care a fost înzestrat, fie că este înțelept, blând, milostiv, bun cunoscător sau priceput la un anumit lucru, este pentru că a primit acestea de Sus, fiind dator să mulțumească. Între toate acestea, primul dar prețios pe care îl primește dintru început este însăși viața.
Dumnezeu‑Ziditorul, Care este autorul vieții prin excelență, este și Cel care pune viața în om, așa cum ne este relatat în Sfânta Scriptură: „Luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s‑a făcut omul fiinţă vie” (Facerea 2, 7). Astfel, Dumnezeu este pentru orice creștin ortodox nu numai Creatorul vieții, ci viața Însăși. Însuși Dumnezeu Se prezintă în Vechiul Testament: „Eu sunt Cel ce sunt” (Ieșire 3, 14). Vedem că, în paginile Noului Testament, Mântuitorul Iisus Hristos le spune Apostolilor Săi: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” (Ioan 14, 6).
Totodată, paginile Sfintei Scripturi ni‑i aduc în prim‑plan pe primii oameni, Adam și Eva, care au căzut în păcatul neascultării și au fost pedepsiți cu moartea pentru nechibzuința lor. Însă vedem că Dumnezeu, „Izvorul vieții” (Psalmi 35, 9), a continuat să aibă grijă de prima pereche de oameni, dar și de urmașii lor, promițându‑le un Izbăvitor, Care să le ocrotească viața și să‑i ridice din moartea cea grea a păcatului în care aceștia căzuseră în Grădina Edenului. L‑au primit pe Însuși Fiul lui Dumnezeu, pe Mântuitorul Hristos, noul Adam, care S‑a născut din Fecioara Maria, noua Evă.
Această lună binecuvântată de Dumnezeu este dedicată sărbătorii aduse de praznicul Bunei Vestiri, care ne arată cât de importantă este viața și cât de importantă este femeia pentru tot ce reprezintă viața. Astfel, Arhanghelul Gavriil este cel care aduce vestea cea bună că Fecioara Maria va naște Fiu, pe Care Îl va chema Iisus, fiind Fiul lui Dumnezeu. Vedem că Fecioara Maria s‑a supus voii divine și a acceptat, spunând cuvintele: „Fie mie după cuvântul tău!” (Luca 1, 38). Răspunsul adresat de Maica Domnului îngerului a dat posibilitatea Întrupării lui Mesia pentru îndumnezeirea omului prin harul cel dumnezeiesc. De aceea, Maica Domnului reprezintă pentru orice femeie din zilele noastre modelul absolut al femeii în religia creștină, un model de ascultare, smerenie, dar și de iubire, fiindcă aceasta și‑a iubit Fiul mai mult decât propria ei viață, urmându‑L pretutindeni și până la moartea pe Cruce pe Hristos, Cel care ne dăruiește viața veșnică tuturor. Astfel, prin vestirea întrupării lui Mesia, viața a fost binecuvântată și se împlineşte promisiunea că omul va fi ridicat din mocirla păcatelor. Prologul Evangheliei după Ioan ne arată că „întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor” (Ioan 1, 4), adică viața s‑a desăvârșit prin Mântuitorul Hristos.
Totodată, nu trebuie omis faptul că nașterea de prunci reprezintă o binecuvântare pentru orice familie, așa cum citim în cartea Facerii (1, 28): „Şi Dumnezeu i‑a binecuvântat, zicând: Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi‑l supuneţi”. Este acesta un rod al dragostei, o sfințire venită de la Dumnezeu: „Şi cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primeşte” (Matei 18, 5). Prin nașterea de copii, omul, fiind creat după chipul lui Dumnezeu (Facerea 1, 26), reproduce actul creator de la facerea lumii, dând viață unor noi oameni, ajungând la asemănarea cu Creatorul său.
În ziua de azi trebuie să remarcăm curajul tuturor femeilor creștine care își apără credința ortodoxă, își arată evlavia faţă de Biserică și de cinstirea darurilor date de Dumnezeu, precum viața, având‑o ca model pe Maica Domnului. Prin exemplul Maicii Domnului, femeia își redescoperă propria vocație. Sensibilitatea, tandrețea, dragostea sunt daruri pe care orice femeie le are întru sine și poate să le ofere și celor din jurul ei. Astfel, luna martie este desemnată „Luna pentru viață” și ne arată cât de mult înseamnă viața și iubirea unei mame față de copilul ei. Totodată, Biserica Ortodoxă Română îndeamnă și sprijină femeile pentru a da naștere copiilor, fiindcă fiecare copil venit în această lume reprezintă, așa cum afirma Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, „dragostea lui Dumnezeu față de omul creat”.
De asemenea, în această lună sunt organizate activități pro‑viață cu menirea de a arăta femeilor care se află în criză de sarcină că nu sunt singure și pot apela oricând la centrele de consiliere pentru părinți și copii. Marșul pentru viață, care se desfășoară în fiecare an în această lună atât în țara noastră, cât și în diasporă, semnifică un drum al optimismului și iubirii, arătând tinerelor generații cât de prețioasă este viața. De aceea, Biserica îi cheamă pe toți tinerii să acorde o mai mare atenție vieții spirituale, să apere inocența și să cultive adevărul. Sfântul Ierarh Vasile cel Mare spunea deseori în predicile sale despre copii că „sunt cea mai mare mângâiere pentru părinții evlavioși”, arătând iubirea față de părinți și de Hristos.
Așadar, trebuie să învățăm că acest dar al vieții este unul cu totul și cu totul special oferit omului, iar noi, cei de astăzi, avem datoria să devenim apărători ai acestui dar binecuvântat de Însuși Dumnezeu.