De la „elitele” românești la „fericiții” nemuritori. Dedicații ale studenților teologi

Părintele profesor Gheorghe I. Drăgulin a trecut la cele veșnice în ziua prăznuirii Adormirii Maicii Domnului, 15 august 2022. Personalitatea cucerniciei sale a fost evocată deosebit de elogios, la vremea respectivă, în „Ziarul Lumina”. A se vedea, de pildă, necrologul semnat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, cu titlul: „Părintele profesor Gheorghe I. Drăgulin (1929-2022), pedagog erudit și mărturisitor al lui Hristos în timpul regimului comunist”.

Scrierea acestui articol s-a de­clan­șat în zilele însorite, primăvăratice, din decembrie 2022, care ne-au îmbiat să mergem din nou, cu inima tremurând, la mormântul dragului nostru soț și părinte Gheorghe Drăgulin, de la istorica Mănăstire Cernica. Fiind așezat între cavoul unde se odihnește bunica, preoteasa Ana Tămaș, și cel al preo­tului Gheorghe Popescu-Argeș și Luxița, părinții mei, am sentimentul că-mi îmbrățișez aproape întreaga familie reunită aici.

Am trecut cu fiica mea, Augustina, și pe la secretariatul mănăstirii, unde trei călugări, scufundați în tăcere, munceau de zor printre scripte variate. Exprimând compasiune pentru pierderea noastră, ne-au amintit că aveam acasă lucrări de licență în teologie coordonate de părintele profesor atât la București, cât și la Alba Iulia. De aceea, ne-au propus să aducem lucrările, cam 20 credeau ei, la mănăstire, să fie de folos celor care vor mai veni. Spre surprinderea noastră, am constatat acasă că sunt peste o sută. Dar nu sunt lucrări de licență doar de la Istoria Bisericească Universală, ci și de la Istoria Bisericii Ortodoxe Române, atât de la Teologie Pastorală, cât și de la Asistență Socială sau de la Litere, din mai mulți ani, din București și din Alba Iulia.

Am descoperit, astfel, chipul unui dascăl pe care nu-l cunoscusem până acum decât sub întruchiparea preotului cu har de la Dumnezeu și cu dragoste pentru iubitorii de înțelepciune divină. Mi-a venit atunci ideea de a cerceta cum se reflectă în lucrările acestea „omul lui Dumnezeu”, considerat din tinerețe „înger în trup” de duhovnicii mai vârstnici. De aici a rezultat portretul moral al profesorului universitar de teologie, schițat prin dedicațiile de pe lucrările de licență pe care le-am donat la secretariatul Mănăstirii Cernica, în 2023, la șase luni după adormire.

Dar prima dedicație, am socotit, ar trebui să fie cea de pe volumul lui Umberto Eco, Numele trandafirului (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984): „Prea înțeleptului și savantului meu soț. «Un trandafir» pentru un harismatic. Sfântul Gheorghe, 1985, Mariana”.

Cât adevăr și cât sentiment în această formulare lapidară! Doar dedicațiile studenților ar putea dovedi! Lista va cuprinde, selectiv, doar titlurile câtorva teze de licență coordonate de pr. conf. dr. Gh. Drăgulin: autorul lucrării, titlul, anul, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, Catedra de Istorie Bisericească Universală, uneori și referatul; la Facultatea „1 Decembrie 1918”, din Alba Iulia, Catedra de Istoria Bisericii Române, îndrumător pr. prof. dr. Gh. Drăgulin.

Chiar și selectiv, vom observa spectrul larg al cunoașterii teologiei universale, dar și românești, inclusă în teologia universală, varietatea temelor propuse, felul apropierii de cei îndrumați cu dragoste și competență, fără discriminare de vârstă, de sex sau loc de naștere, dar și strădaniile celor care au devenit peste timp slujitori ai lui Dumnezeu, dar și iubitori de oameni, care îl pomenesc cu prețuire și recunoștință.

1994: ANICESCU MARIUS, Sfântul Ioan Gură de Aur și relațiile sale cu Arhi­episcopia Tomisului, I.B.U., 1994, 78 pp.: „Respect profund Preacucernicului Părinte Profesor Doctor Gheorghe Drăgulin pentru competenta îndrumare și supraveghere cu care m-a înconjurat în alcătuirea prezentei lucrări”;

DARIE OCTAVIAN, Personalitatea lui Constantin cel Mare în istoriografia creș­tină contemporană, I.B.U., 1994, 79 pp.;

Referat: „Absolventul Darie Octavian prezintă drept proiect al tezei de licență tema: Personalitatea lui Constantin cel Mare în istoriografia contemporană. Personalitatea controversată a primului împărat creștin este mereu reluată în studiu și cercetătorii de astăzi cu greu ajung la concluzii unitare. Proiectul prezent adună mai multe astfel de abordări și le preia unele concluzii. Prin aceasta, autorul dovedește că stăpânește cunoștințe istorice, metoda de lucru și limbajul științific corespunzător. Notăm lucrarea de față cu 8 (opt). Pr. conf. Gh. Drăgulin, București, 2 iulie 1994”;

PR. RĂDULESCU NICOLAE, Reforma protestantă și aprecierea ei de către teologii ortodocși de astăzi, I.B.U., 1994, 68 pp.: „Părintelui prof. dr. Gheorghe Drăgulin, care cu aleasă competență mi-a dat îndrumările necesare săvârșirii unui lucru bun, omagiul de profundă recunoștință și distinsă considerație”;

PR. TĂNASE DUMITRU, Sinodul IV de la Calcedon și aprecierea lui interconfesională. I.B.U., 1994, 71 pp.: „Părintelui prof. dr. Gheorghe Drăgulin, cel care cu aleasă competență mi-a dat îndrumările necesare săvârșirii unui lucru bun, omagiul de profundă recunoștință și distinsă considerație”;

1995: ANICESCU MARIAN, Preocupările de morală socială ale Sfântului Ioan Gură de Aur și penetrarea lor în literatura teologică românească, I.B.U., 1995, 64 pp.: „Respect profund Preacucernicului Părinte Profesor Doctor Gheorghe Drăgulin pentru competenta îndrumare și supraveghere cu care m-a înconjurat în alcătuirea prezentei lucrări”;

ANGHEL N. SORIN, Erezii și schisme în primele trei veacuri creștine, I.B.U., 1995, 60 pp.: „Aleasă prețuire și recunoștință, Părintelui Conferențiar Doctor Gheorghe I. Drăgulin, pentru indicațiile pe care mi le-a dat la alcătuirea acestei teze de licență”;

BOGDAN DĂNUȚ, Raportul Bisericii Greco-Catolice cu Biserica Ortodoxă în ultimele trei veacuri, I.B.U, 1995, 71 pp.: „Mulțumesc P.C. Sale, P.C. Prof. Dr. Gheor­ghe Drăgulin, pentru sprijinul acordat la realizarea acestei lucrări, precum și pă­rin­ților profesori, pentru modul în care m-au ajutat la devenirea mea duhovnicească”;

PR. ADI BURIC, Mari sfinți ortodocși în aghiografia și în evlavia românească, I.B.U., 1995, 68 pp.: „Vii mulțumiri tuturor Părinților și Domnilor Profesori care m-au împărtășit cu fagurele de miere al Teologiei și m-au pregătit pentru mărețul ideal al slujirii lui Dumnezeu și al oamenilor. Părintelui Prof. Dr. Gheorghe Drăgulin, care cu aleasă competență mi-a dat îndrumările necesare săvârșirii unui lucru bun, omagiu de profundă recunoștință și distinsă considerație”;

CHIRILĂ MARCEL-SILVIU, Disensiuni și neînțelegeri între creștini pe teme de pascalie, I.B.U., 1995, 81 pp.: „Aleasă stimă și prețuire P.C. Sale, Pr. Prof. Dr. GHEORGHE I. DRĂGULIN, pentru sprijinul acordat și pentru competența îndrumării pe care mi-a dat-o la întocmirea acestei lucrări, care reprezintă un corolar al studiilor mele”;

PR. EFTIMIE ION, Bogomilismul - în stânga și în dreapta Dunării, I.B.U., 1995, 62 pp.: „Aleasă stimă și prețuire P.C. Sale, Pr. Prof. Dr. GHEORGHE I. DRĂGULIN, pentru sprijinul acordat și pentru competența îndrumării pe care mi-a dat-o la întocmirea acestei lucrări”;

IORGA EUGEN, Literatura aghiografică în primele trei veacuri, I.B.U., 1995, 56 pp.

Referat: „Proiectul de față, Literatura aghiografică din primele trei veacuri, se prezintă bine structurat. După paginile introductive, autorul arată constituirea genului aghiografic în literatura creștină începătoare. Se exemplifică prin exemplul Sfinților Atanasie cel Mare și Ioan Cassian. Urmează pagini suficiente despre categoriile aghiografice. Din capitolul de încheiere a cercetării lipsesc preocupările aghiografice contemporane, precum acelea ale Arhim. Ioanichie Bălan. Lucrarea prezintă unele lacune, de aceea o notăm cu 8 (opt). Pr. Gh. Drăgulin, București, 1 sept. 1995”;

LAZĂR MIHAI-GABRIEL, Viața, convertirea și activitatea lui Wladimir Guettee, I.B.U., 1995, 59 pp.: „Dedic această lucrare minunatei mele familii care m-a sprijinit, profesorilor mei și în special părintelui Gheorghe Drăgulin, care m-a îndrumat cu dragoste și competență”;

POPESCU VASILE, Cruciadele, prezentare generală și apreciere istorică ortodoxă, I.B.U., 1995, 57 pp.: „Tuturor profesorilor mei de la Facultatea de Teologie a Universității din București, respectul și recunoștința mea pentru toate eforturile pastorale și pedagogice, pentru grija de părinți spirituali și competența de înaltă clasă cu care m-au modelat pentru a deveni un bun preot și un adevărat slujitor al lui Dumnezeu și al păstoriților mei”;

POSTELNICESCU THEODOR CRIS­TIAN, Comunitățile ortodoxe românești de peste hotare astăzi, I.B.U., 1995, 55 pp.: „Aleasă prețuire și deosebit respect alătur viei recunoștințe pe care o port prea cucernicului părinte conf. Dr. Drăgulin Gheor­ghe, care m-a sprijinit și îndrumat în întocmirea lucrării de față”;

Pr. SOARE ȘT. OVIDIU DĂNUȚ, Constantin cel Mare și încreștinarea Imperiului roman de răsărit, I.B.U, 1995, 94 pp.: „Preacucernicului părinte Profesor Doctor Gheorghe Drăgulin, deosebită stimă și con­siderațiune, multă afecțiune și recu­noș­tință pentru nețărmurita sa dragoste și bunăvoință în îndrumarea acordată în întocmirea acestei teze de licență”;

SUSU TOMA, Caracteristicile generale și formele monahismului apusean în secolele al XI-lea --  al XIV-lea. Inchiziția, I.B.U., 1995, 66 pp.: „Ofer un exemplar din această lucrare P.C. Sale, Părintelui prof. Dr. Gh. Drăgulin, ca semn al recunoștinței pentru sprijinul pe care mi l-a acordat la alcătuirea acestei lucrări de licență”;

VOICU VALERIA, Isihasmul și răspândirea lui în țările răsăritene, I.B.U., 1995, Asistență Socială, 92 pp.: „Deosebit respect și adâncă recunoștință pentru omul de la catedră, deosebită cinste ca slujitor întru Hristos al Sfântului Altar, Părintelui Conferențiar Dr. Gheorghe Drăgulin, toată dragostea, stima și recunoștința pentru încrederea acordată prin aprobarea acestui subiect, pentru ajutorul substanțial în alcătuirea lui și pentru toate îndrumările cu privire la tehnica redactării sau a fondului, pentru ajutorul și înțelegerea sa de om adevărat, în sensul propriu al cuvântului”.

O primă paranteză. Dedicația aceasta mi-a trezit în minte chipul neprețuitului confesor al pr. Drăgulin și conținutul unei scrisori (nr. 12/1987 din partea pr. prof. Petru Rezuș): „...Fratele meu de o seamă întru Hristos-Domnul! Ești fără ascunziș sufletesc: am rămas surprins de starea ta sufletească! Totdeauna cu un zâmbet pe buze, și cu o fină ironie, strecurată diluat în cuvinte, pentru mine ești același tânăr, socotit de mine un exemplu de elită al Bisericii. Și așa și ești! Eu mi-am pus sufletul pentru studenții mei iubiți, iar tu ești primul! (...). Tu ești un teolog excepțional, verificat prin studii publicate care nu vor putea fi niciodată întrecute. În aceasta stă mândria mea întru Domnul, fiindcă s-au înălțat pe ruinele bătrânilor dascăli alți înainte-mergători. Ia suflet din sufletul Bisericii pe care o slujești și continuă munca mai pe îndelete! (...) Dragă Drăgulin, crede în sinceritatea sentimentelor pe care ți le port ! (...)”.

Iar în altă scrisoare (1/1979), același părinte Petru Rezuș scrie: „După cum mi se pare, am mai păstrat scânteia unei simpatii sau prietenii în sufletele foștilor mei discipoli, dintre care cel mai strălucit ai fost P.C. Ta. Onoarei i se cuvin toate majusculele! Afirm acest lucru, după ce am citit lucrarea de doctorat, care este excepțională. Remarc un aspect principal al tezei care m-a bucurat: are o expunere logică impecabilă. Argumentele nu sunt sofisme; sinceritatea este totală, așa cum mi s-a dat mie să fiu și să-i învăț și pe studenții mei. Undeva a rămas impregnată și ființa mea în această excelentă lucrare de doctorat, care - socotindu-le pe toate - ar fi, după părerea mea de profesor bătrân, plin de contradicții, așa cum e omul și cum ești și I.P.C. Ta, cea mai desăvârșită, completă și exhaustivă tratare a unui subiect la Institutul teologic universitar din București. De aceea, eu mă bucur sincer; te felicit pe dumneata și pe profesorii care au condus munca (...). Pe mine m-a uns pe suflet că Drăgulin, șovăind mult, și-a dat măsura talentului său, dăruindu-ne «cea mai bună teză de doctorat». (...) Posibi­li­tă­țile pe care le ai în diverse direcții: știință, teologie, filosofie, artă, cultură (...)”.

1996. CIORNEI LIVIU LAURENȚIU, Locul Sfântului Simeon Noul Teolog în istoria bisericească universală, I.B.U., 66 pp., 1996: „Prea Cucernicului Părinte Profesor Gheorghe Drăgulin - îndrumătorul meu la elaborarea și redactarea lucrării acesteia - toată considerația, gratitudinea și satisfacția de a-l fi avut în anii studenției profesor!”;

CIOCOIU MARIUS CĂTĂLIN, Imperiul vlaho-bulgar, o nouă putere politică în Balcani sub dinastia asăneștilor, I.B.U, 1996, 69 pp.: „Aleasă prețuire și profundă recunoștință Părintelui Gheorghe Drăgulin, care mi-a aprobat acest subiect și m-a îndrumat pe tot parcursul lucrării”;

PR. PAMFILE GABRIEL GEORGE, Husiții și Ortodoxia Românească, I.B.U., 1996, 50 pp.: „Dedic această teză de licență cu profundă și sinceră considerație Preacucerniciei sale, Preot Prof. Dr. Gheorghe Drăgulin, om fără de egal și remarcabil mentor științific, căruia, împreună cu întreaga familie a preacucerniciei sale, îi doresc multă sănătate, succes în pastorație și infinite bucurii”.

a doua paranteză. am găsit într-un interviu pe internet prima dovadă a iubirii pentru „frumusețea Teologiei”, în chipul unui alt profesor ilustru: „Intrând în sală, la cursurile preoțești, l-am ascultat pe Teodor M. Popescu, unul dintre cei mai savanți dintre profesori. Am fost și eu urmașul lui la acea Catedră de Istorie a Bisericii Universale, dar la a treia generație. El a devenit și modelul meu. Cel mai savant, curat, serios, modest, cuminte. I-am scris cele mai frumoase evocări, l-am admirat mult. Ne aducea cărți din biblioteca lui în geantă, ne ținea meditații seara, era un om curat al lui Dumnezeu, cu suferințele lui din închisori, era un om tare curat! Nu era preot, dar era un mare trăitor. Eu l-am propus în 1991 în Glasul Bisericii la canonizare. De altfel, și pe pr. Benedict Ghiuș, pe Mircea Vulcănescu și mai era un preot, Ioan Șt. Boboc!”.

DAMASCHIN V. DANIEL, Sfinții Trei Ierarhi, slujitori ai lui Dumnezeu, ai oamenilor și ai culturii în Biserica Universală, I.B.U., 1996, 80 pp. Referat: „Absolventul Damaschin V. Daniel propune drept teză a sa de licență tema: Sfinții Trei Ierarhi, slujitori ai lui Dumnezeu, ai oamenilor și ai culturii în Biserica Universală. Autorul își realizează lucrarea aleasă în trei capitole, urmate de o concluzie, și anume 80 de pagini. Bibliografia utilizată este cea obișnuită în publicațiile românești din deceniile trecute. Unei munci evidente, făcute cu tenacitate, cu metodă științifică și cu rigoare academică în formă nu i se poate face decât observația că nu a redactat câteva pagini și asupra contribuției marilor ierarhi la dezvoltarea teologiei ortodoxe. Propun ca ea să fie admisă în discuție pentru obținerea gradului academic solicitat.

Pr. Gh. Drăgulin, 6 .VII. 1996”;

PRODAN VIRGILIU MARIAN, Spiritualitatea geto-dacă și pătrunderea crești­nis­mului în spațiul carpato-danubiano-pontic, I.B.U., 1996. Referat: „Absolventul propune ca proiect al tezei sale de licență tema Spiritualității geto-dace și pătrunderea creștinismului în spațiul carpato-danubiano-pontic. Așa cum este formulată, tema a inclus oarecare greutate în elucidarea ei. A trebuit mai întâi să fie adunate suficiente date politice și de cultură, pentru ca ulterior să se facă suficiente considerații și asupra spiritualității respective. Autorul a reușit în lucrarea sa, chiar dacă nu a utilizat pe Pr. Prof. I. G. Coman, cu Scriitorii străromâni, nici pe I. Horia Crișan. Stilul lucrării este academic, adăugându-se la celelalte reușite ale ei.

O propunem dezbaterii pentru care a fost alcătuită. Pr. Gh. Drăgulin, 6. VII. 1996”.

1997: ALBU I. ADRIAN, Lupta iconodulă în opera Sfântului Ioan Damaschin și a Sfântului Teodor Studitul, I.B.U., 1997, 182 pp. „Mulțumesc Preoților profesori și profesorilor acestei instituții, pentru atenția cu care m-au sprijinit în elaborarea lucrării de față. Au adus un plus de lumină sufletului meu și cu deosebire Pr. Prof. Univ. Dr. Gheorghe Drăgulin (...)”;

COADĂ FELICIA ELENA, Substratul biblic și aghiografic al operei lui Gala Galaction, I.B.U., 1997, 72 pp.: „Adâncă recunoștință Părintelui Conferențiar Gh. Drăgulin, dascăl iubitor și apropiat studenților săi, fără de care n-aș fi putut întocmi această lucrare”;

GRIGORAȘ DORIN, Monumente funerare din veacul I, îndeosebi în Roma. Centre, istoric și elemente artistice, I.B.U., 1996, 48 pp. „Părintelui Conf. Dr. Gheorghe Drăgulin, omagiu de profundă recu­noș­tință și distinsă considerație pentru înalta competență în îndrumarea desăvârșirii noastre”;

IUJA PALAS ANA, Sfântul Apostul Andrei - arie misionară și spirit duhovnicesc în creștinătate, I.B.U., 1997, 54 pp.: „Mulțumesc îndrumătorului lucrării mele, Pr. Dr. Gheorghe Drăgulin, om de înaltă distincție și aleasă ținută morală, pentru înțelegerea, încrederea și sprijinul acordat în realizarea acestei lucrări”;

NICULCEA DANIEL, Starea bisericii creștine de la pustiirea Ierusalimului până la moartea Sfântului Apostol Ioan, I.B.U., 1997, 57 pp.: „Și pe această cale, aduc mulțumiri și sentimente de recunoștință Pr. Prof. Dr. Conf. Gheorghe I. Drăgulin, îndrumătorul meu, care mi-a călăuzit pașii atât pe timpul studiilor, cât și în îndrumarea acestei lucrări de licență acordându-mi toată înțelegerea și ajutorul, fiindu-mi un viu model de om și de preot ortodox”.

A treia paranteză. Este vorba de o vizită, surprinsă în manuscrisele părintelui profesor Gheorghe Drăgulin, care conturează cu căldură chipul istoricului bisericesc de mai sus. Casa celui vizitat i se pare „o cetate a culturii în împrejurimile acestea anonime și complet neajutorate. Din teancurile de cărți de pe lângă pereți, Părintele Paul Mihail alege câte o noutate cu care îmi desfată căutările intelectuale în fața unei cești de cafea. Au urmat câteva manuscrise românești, din Ucraina și din Muntele Athos de pe la sfârșitul secolului al 18-lea. Apoi, o convorbire foarte plăcută, căci omul acesta știe atâtea lucruri și a văzut multe locuri: Cehoslovacia, Polonia, Serbia, Bulgaria, Grecia, Muntele Athos. Cunoaște mai ales pe autorii duhovnicești, traduși uneori după versiuni slave sau rusești. Curios însă, dacă observația mea este exactă, că nu presupune adâncirea doctrinară a dascălilor întâlniți, deși le trăiește învățăturile și în grai, și în portul cotidian. Este o desfătare să stai în preajma acestui smerit slujitor al Altarului sau să te afli în mediul său cărturăresc” (24 august 1982).

1998. MĂRUNȚELU FLORENTINA CAMELIA, Sfântul Împărat Constantin cel Mare în istoriografia creștină a veacului nostru, I.B.U., 1998, 69 pp.: „Mulțumim Părintelui Conf. Dr. Gheorghe Drăgulin pentru îndrumările și sfaturile acordate la elaborarea acestei lucrări, precum și tuturor părinților profesori, profesorilor și asistenților care m-au ajutat pe parcursul celor patru ani de studiu”;

ONEA IUJA MARIA AMALIA, Studii de istorie bisericească în opera Părintelui Profesor D. Stăniloae, I.B.U., 1998. Referat: „Absolventa ONEA IUJA MARIA AMALIA a preferat să studieze pentru gradul de licență Studii de istorie bisericească în opera Părintelui Profesor D. Stăniloae. Pentru a-și ajunge scopul propus, autoarea cercetează teza de doctorat a marelui nostru teolog. În a doua parte a lucrării, ea analizează volumul închinat uniatismului, precum și alte contribuții mai mici, culese din publicațiile bisericești. De o deosebită atenție trebuie să se bucure capitolul lucrării intitulat Dumnezeu în istorie. Chiar și din prea sumara schiță de mai sus se pot vedea strădaniile prelungite ale candidatei. Le-a făcut cu dragoste și cu acrivie științifică, într-un limbaj academic adecvat. Toate aceste calități recomandă proiectul de față să fie admis pentru examenul de licență în teologie. Pr. Prof. Gh. Drăgulin, București, 29 VI 1998”;

PREOT PAROH PAHONEA CONSTANTIN, Satul și parohia Murighiol. Relațiile turcilor și ale ucrainenilor cu populația autohtonă, I.B.U., 1998, 71 pp.: „Dedicație specială Părintelui Profesor Gheorghe I. Drăgulin și familiei sale, calde mulțumiri pentru îndrumarea științifică susținută. Îi urez multă sănătate și har duhovnicesc!”;

STAN N. STELIAN-GHEORGHE, Sinodul al VII-lea Ecumenic de la Niceea, I.B.U., 1997, 87 pp.: „Și pe această cale, aduc mulțumiri și sentimente de recu­noștință P.C. Pr. Dr. Gheorghe I. Drăgulin, îndrumătorul meu, care mi-a călăuzit pașii, atât pe timpul studiilor, cât și în întocmirea acestei lucrări de licență, acordându-mi toată înțelegerea și ajutorul, oferindu-mi în același timp un viu model de om și preot ortodox”;

VASILE GH. GABRIEL, Contribuția românească la apărarea ortodoxiei în sud-estul Europei în secolul al XVII-lea, I.B.U., 1998, 87 pp.: „Dedic această lucrare magistrului meu, sub a cărui îndrumare părintească am alcătuit-o”;

PUȘCĂ GEORGE, Episcopul Vartolomeu Stănescu și preocupările sale bisericești și cultural-istorice, I.B.U., 1998, 65 pp.: „Aleasă prețuire și profundă recunoștință Părintelui Profesor Doctor Gheorghe I. Drăgulin, care mi-a aprobat acest subiect și m-a îndrumat pe tot parcursul întocmirii lucrării”;

2000 - Universitatea „1 Decembrie 1918”, Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția Asistență socială:

UGLEA IOAN, Istoria ortodoxă romană din Basarabia sub ruși (1812-1918), 2000, 73 pp.: „Pr. Prof. Dr. Gheorghe Drăgulin, în semn de recunoștință și mulțu­mire din partea absolventului Uglea Ion”;

POPESCU GH. ADRIAN, Vechi biserici românești pe Valea Geoagiului, Alba Iulia, 2000, 75 pp.: „PR. GH. DRĂGULIN cu multă recunoștință din partea studentului Popescu Adrian, adresându-vă cu această ocazie mulțumiri pentru tot ce ați făcut pentru mine. Cu deosebit respect, al dumneavoastră student Popescu Adrian”;

GANDRAMAN GHENADIE, Începutul creștinismului la geto-daco-romani, 65 pp., 2000, Teologie pastorală: „P.C. Preot Prof. Gheorghe Drăgulin în semn de deosebită stimă și respect de la fostul student Gandraman Ghenadie”;

DAMIAN ECATERINA, Bisericile din orașul Chișinău, Alba Iulia, secția Teologie-Litere-Engleză, 2000, 83 pp.+ 12 ima­gini.

Concluzii

Enumerarea selectivă a titlurilor de mai sus, din cele peste o sută predate la secretariatul Mănăstirii Cernica, poate constitui și un răspuns ortodox și românesc la provocările actuale ale societății occidentale în care a fost scoasă ideea de teologie și creștinism din filosofie, literatură și cultură.

Din selecția tematicii pentru licențe se observă cu ușurință că Istoria Bisericii Ortodoxe Române este parte intrinsecă a Istoriei Bisericeşti Universale, de-a lungul istoriei omenirii. În același timp, ne-am întrebat, prezentând cele de mai sus, ce aprecia, în mod deosebit, părintele Drăgulin, ca îndrumător al lucrărilor de licență? Răspunsul a reieșit din cele notate: docu­men­tația conștiincioasă, structură logică, sinceritatea trăirii duhovnicești, munca evidentă, făcută cu tenacitate, cu metodă științifică și cu rigoare academică, strădaniile prelungite, făcute cu dragoste și acrivie științifică, în limbaj academic adecvat, stilul academic al lucrării etc., subliniind astfel contribuția și specificul Bisericii Ortodoxe Române în sânul Bisericii Universale de-a lungul veacurilor.