Calea Sfinţilor este drumul Crucii şi al Învierii

Anul acesta 2009 se împlinesc 1.630 de ani de la trecerea la cele veşnice a Sfântului Vasile cel Mare (†379), unul dintre cei mai cunoscuţi Sfinţi Părinţi ai Bisericii Ortodoxe, mare teolog şi înţelept păstor de suflete.

Cu acest prilej, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2009 An comemorativ-omagial al Sfântului Vasile cel Mare şi al tuturor Sfinţilor Capadocieni.

Binecuvântarea şi bucuria pe care ni le aduce sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, sporesc şi mai mult anul acesta, prin aducerea de către Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit Vasile al Elassonei, din Grecia, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Arhiepiscop Ieronim al Atenei şi al întregii Elade, a moaştelor Sfântului Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, precum şi prin primirea moaştelor Sfântului Grigorie Teologul, prietenul Sfântului Vasile cel Mare, ca dar oferit de Arhiepiscopia de Viena, Austria, şi a moaştelor Sfântului Grigorie de Nyssa, fratele Sfântului Vasile cel Mare, aduse de la Biserica Domniţa Bălaşa, din Bucureşti, Paraclis patriarhal. Aşadar, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou primeşte de sărbătoarea sa pe aceşti trei Sfinţi Capadocieni.

În numele ierarhilor, clerului şi credincioşilor pelerini din România adresăm, cu dragoste şi recunoştinţă, delegaţiei Bisericii Ortodoxe a Greciei, condusă de Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit Vasile de Elassona, un frăţesc şi călduros cuvânt de: Bine aţi venit!

Moaştele Sfântului Vasile cel Mare, ale Sfântului Grigorie Teologul şi ale Sfântului Grigorie de Nyssa s-au întâlnit acum la baza Dealului Patriarhiei, lângă o frumoasă cruce de piatră, cu moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, iar apoi, în procesiunea numită Calea Sfinţilor, au urcat pe colină până la Catedrala patriarhală. Procesiunea pleacă de la cruce, deoarece toţi sfinţii au purtat crucea multor nevoinţe şi au urmat lui Hristos, trăind intens adevărul credinţei ortodoxe că „prin Cruce a venit bucurie la toată lumea“ (Cântările Utreniei de Duminică).

În acest sens, colina pe care urcă pelerinii spre Catedrala patriarhală poate fi numită „Colina bucuriei“.

Întrucât Hristos este Calea, Adevărul şi Viaţa (cf. Ioan 14, 6), iar sfinţii sunt următori şi prieteni ai Săi, procesiunea sau pelerinajul Calea Sfinţilor are o valoare de simbol cu profund înţeles duhovnicesc. Calea Sfinţilor este calea dreptei credinţe pe care împreună trebuie să o mărturisim totdeauna, atât în vreme de bucurie, cât şi în vreme de necaz sau încercare.

Calea Sfinţilor este calea vieţii sfinte, adică viaţă de rugăciune şi fapte bune. Calea Sfinţilor este calea bucuriei, a mântuirii şi a vieţii veşnice, ca unire duhovnicească a creştinilor cu Preasfânta Treime, cu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, prin Sfintele Taine ale Bisericii, acestea fiind arvună a vieţii veşnice din împărăţia cerurilor.

Calea Sfinţilor ne cheamă să ne bucurăm, împreună cu toţi sfinţii, de iubirea lui Dumnezeu faţă de oameni, să-I mulţumim pentru darul vieţii şi al credinţei mântuitoare, să cerem sfinţilor mult ajutor, ca prin rugăciunile lor să sporim în iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni, să întărim comuniunea frăţească între Bisericile noastre Ortodoxe surori, dar şi prietenia şi cooperarea dintre poporul ortodox român şi poporul ortodox grec.

De asemenea, Calea Sfinţilor ne cheamă să mărturisim valorile sfinte şi frumuseţile netrecătoare ale Ortodoxiei, în ţara noastră, în Europa şi în toată lumea şi să împărtăşim celor din jurul nostru bucuria şi pacea pe care le primim de la Dumnezeu prin rugăciunile sfinţilor şi prin lucrarea sfântă a Bisericii lui Hristos în lume.

Vă dorim tuturor celor prezenţi să aveţi parte de bucuria şi pacea sfinţilor lui Hristos şi ai Bisericii Sale, spre slava Preasfintei Treimi şi bucuria Bisericii.

† DANIEL,

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la primirea moaştelor Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, aduse în Bucureşti la 24 octombrie 2009 de către Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit Vasile de Elassona (Grecia), delegat al Preafericitului Părinte Arhiepiscop Ieronim al Atenei şi al întregii Elade