În noaptea când S‑a născut Pruncul Iisus într‑o peșteră lângă Betleem, o ceată de îngeri cânta: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 14). Cântarea aceasta ne arată că Naşterea Domnului Iisus Hristos uneşte cerul şi pământul, îngerii şi păstorii, slava lui Dumnezeu şi smerenia Copilului nevinovat, darurile scumpe ale magilor şi sărăcia Mamei‑Fecioare.
Cultivarea cooperării dintre Stat și Culte, o necesitate practică pentru binele societății
Constituirea Comisiei de Dialog dintre Stat și Culte reprezintă un moment important în cooperarea actuală dintre Stat și Culte, un semn al dorinței Guvernului României de a găsi, prin dialog, soluții pentru fireasca exercitare a libertății de religie de către cetățeni, dar și pentru unele proiecte comune, în spirit de respect reciproc.
Ultimele trei decenii au cunoscut o dezvoltare fără precedent în istoria României a cooperării dintre Stat și Culte, având ca fundament principiile democratice ale libertății de conștiință și ale libertății credințelor religioase, precum și prevederile art. 29 alin. (5) din Constituția României, potrivit cărora „cultele religioase sunt autonome faţă de Stat şi se bucură de sprijinul acestuia…”.
Statul român, deși neutru față de cultele religioase, a înțeles rolul important al acestora în istoria națională a României și în viața societății românești. De altfel, în temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, potrivit căruia „Statul român recunoaște cultelor rolul spiritual, educațional, social-caritabil, cultural și de parteneriat social, precum și statutul lor de factori ai păcii sociale”, autoritățile centrale și locale au sprijinit constant activitatea acestora din punct de vedere financiar, edilitar, cultural și educațional.
Astfel, cu sprijinul constant al Guvernului României prin Secretariatul de Stat pentru Culte și prin alte autorități publice centrale și locale, monumente istorice ale cultelor au fost consolidate și restaurate, lăcașuri de cult noi au fost edificate, o importantă structură de asistență socială și medicală a Bisericii este în prezent funcțională, instituții de învățământ teologic și confesional au fost înființate în întreaga țară, iar românii din afara granițelor sunt ajutați în eforturile lor de a-și menține identitatea religioasă, culturală și lingvistică.
Contribuţia spirituală a cultelor la viaţa societăţii este una deosebită, dar este nevoie ca acestea să fie sprijinite în continuare. În principal creșterea aproape anuală a salariului minim pe economie generează o presiune financiară deosebită asupra bugetelor unităților de cult, deoarece mulți dintre angajații cultelor sunt încadrați la acest nivel. De aceea, solicităm și cu această ocazie creșterea sprijinului salarial pentru personalul neclerical al cultelor recunoscute la nivelul salariului minim pe economie, aşa cum a fost până în anul 2017.
Cele mai importante momente de cooperare instituțională între cultele recunoscute și Statul Român după 1990 au fost întâlnirile care au dus la redactarea textului Declarației cultelor pentru integrarea României în Uniunea Europeană de la Snagov din anul 2000 şi a actualei Legi nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor (în anul 2005). Totodată, în ultimii ani, mai ales în perioada pandemiei, au fost organizate câteva ședințe comune de lucru cu participarea autorităților publice centrale, din dorința de a identifica soluții la provocările sanitare apărute.
Pe de altă parte, cultele însele au făcut demersuri pentru înființarea unei platforme proprii de dialog, Consiliul consultativ al cultelor din România, constituit în data de 14 aprilie 2011 la Palatul Patriarhiei, la care au aderat ca membri 13 dintre cele 18 culte recunoscute în România. Comisia de Dialog dintre Stat și Culte este însă binevenită, pentru că dialogul dintre culte este necesar să fie completat de dialogul cultelor cu Statul.
Așadar, Biserica Ortodoxă Română are convingerea că, în cooperare cu instituțiile Statului, este chemată să aducă, alături de celelalte culte religioase, o contribuție permanentă şi multiplă la viaţa societății românești mai ales pe plan spiritual, cultural, educațional şi social-filantropic. Această misiune derivă nu numai din nevoile contextului social de astăzi, ci în primul rând din mesajul Evangheliei lui Hristos, care nu desparte iubirea faţă de Dumnezeu de iubirea faţă de oameni, tocmai pentru că Dumnezeu iubește pe toți oamenii şi dorește mântuirea lor.
În încheiere, adresând mulțumiri pentru sprijinul pe care Guvernul României l-a acordat până în prezent cultelor religioase, ne exprimăm aprecierea pentru înființarea Comisiei de Dialog dintre Stat și Culte, precum și convingerea că, prin cooperarea necesară și firească dintre Stat și cultele religioase se vor găsi, cu certitudine, posibilități de a răspunde în fața provocărilor religioase, sociale, culturale și educaționale care au impact asupra vieții poporului român.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Mesaj adresat cu prilejul ședinței de constituire a Comisiei de Dialog dintre Stat și Culte, Palatul Victoria, luni, 2 octombrie 2023.