Mănăstirea Pasărea, vatră de viețuire isihastă întemeiată de părinții viețuitori în Mănăstirea Cernica, a odrăslit peste veacuri chipuri luminoase de monahii care, prin viețuirea lor curată, s-au făcut stâlpi ai rugăciunii și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu. Între aceste flori duhovnicești ale obștii de la Pasărea, două se remarcă în chip deosebit, despărțite de aproape două veacuri, dar unite în aceeași dorință de viața virtuoasă: Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, trecută la cele veșnice în anul 1833, și Sfânta Cuvioasă Elisabeta, monahie care s-a nevoit ca pustnică în Munții Giumalău, din Bucovina, mutată la lăcașurile cerești în anul 2014, având vârsta de 44 de ani. Deși viețile celor două monahii s-au desfășurat în vremuri și împrejurări deosebite, una crescându-și copiii într-o casă boierească din București, în mahalaua Sfântului Visarion, cealaltă răbdând sărăcie lucie într-un sat bucovinean și apoi asprimea vieții pustnicești, în munți, amândouă au fost rânduite de pronia dumnezeiască să aibă metania lor și locul trecerii la Domnul în Mănăstirea Pasărea, desăvârșindu-se în ostenelile călugărești. Privind viețuirea lor în lumina celor trei mari daruri care le-au împodobit, lucrarea neîncetată a rugăciunii, iubirea smerită și darnică față de aproapele și harisma facerii de minuni, descoperim cu bucurie cum, în diferite moduri, Dumnezeu a lucrat în sufletele acestor maici, ajungând prin eforturile lor ascetice la măsura sfințeniei.
Generozitatea este lumina sufletelor mari
Astăzi, Academia Română împreună cu Biblioteca Academiei Române, prin strădania plină de admirație a domnului prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei Române, organizează o dezbatere academică, precum și vernisarea expoziției dedicate colecției celui mai mare colecționar numismat român, recunoscut la nivel european, Constantin C. Orghidan, în contextul împlinirii anul acesta a 150 de ani de la naştere și 80 de ani de la trecerea în veșnicie a marelui mecenat și industriaș român.
Această manifestare, organizată cu solemnitate și demnitate de Academia Română, ne ajută să înțelegem că celebrarea marilor simboluri și valori ale neamului românesc este o datorie permanentă a tuturor, mai ales într-o vreme când instituții importante din societatea românească nu mai cultivă gesturi comemorative naţionale.
Graţie importantei contribuții pe care Constantin Orghidan a avut-o în crearea unui adevărat tezaur, Academia Română este în prezent, prin Cabinetul de Numismatică din cadrul Bibliotecii Academiei Române, deținătoarea uneia dintre cele mai spectaculoase și reprezentative colecții numismatice din lume.
Contribuția marelui inginer și numismat Constantin C. Orghidan trebuie mai mult cunoscută şi prețuită, fiind un îndemn la o mai bună cunoaștere a culturii și identității noastre româneşti.
Felicităm pe domnul prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și directorul general al Bibliotecii Academiei Române, precum și pe organizatorii acestui eveniment cultural deosebit!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Mesaj adresat cu prilejul dezbaterii academice: „Inginerul Constantin Orghidan (1874-1944) - industriașul și numismatul, ctitorul și binefăcătorul. 150 de ani de la naștere și 80 de ani de la mutarea la cele veșnice”, Academia Română, 7 noiembrie 2024.
.jpg)
