Bucureşti, 2 noiembrie 2024 Preafericirii Sale, Preafericitului Părinte PORFIRIE, Arhiepiscopul de Pec, Mitropolitul de Belgrad-Karlovci, Patriarhul Serbiei Preafericirea
Lumina care transformă jertfa sângeroasă în biruinţă spirituală
Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu a fost mare ctitor de locaşuri sfinte, de cultură şi de conştiinţă naţională. A fost, de asemenea, un mare diplomat, un bun administrator şi un înţelept creator de sinteze spirituale şi de strategii pentru menţinerea păcii. Dar, ca o încununare a tuturor acestora, a fost un domnitor creştin care a pecetluit prin sângele său şi al fiilor săi mărturia credinţei creştin-ortodoxe şi a demnităţii naţionale, în timpul stăpânirii otomane asupra Ţării Româneşti.
Cele trei secole care au trecut de la jertfa Sfinţilor Martiri Brâncoveni ne-au învăţat că lumina credinţei lor jertfelnice trebuie receptată cu recunoştinţă, ca un dar al lui Dumnezeu pentru neamul românesc. Un Domnitor creştin care îşi dăruieşte viaţa pentru credinţa şi demnitatea poporului său este un martir care luminează devenirea poporului pe care îl reprezintă. Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu continuă şi în cer rugăciunea sa pentru poporul pe care l-a ocrotit şi l-a condus cu credinţă şi cu demnitate în anii lui de domnie. Moştenirea brâncovenească spirituală, culturală şi patriotică este o lumină în istorie, iar coroana cerească a Sfinţilor Martiri Brâncoveni este o lumină în veşnicie. Din această lumină, care transformă jertfa sângeroasă în biruinţă spirituală, ne hrănim mintea şi inima pentru a creşte duhovniceşte în dreapta credinţă, în bunătatea inimii şi în recunoştinţa faţă de sfinţii şi eroii Neamului românesc.
În această atmosferă de pioasă recunoştinţă se desfăşoară concertul vocal-simfonic Cinstire Sfinţilor Martiri Brâncoveni. El este gândit ca o alăturare de piese muzicale occidentale şi orientale, pentru a sublinia că Domnitorul Martir a fost el însuşi o personalitate care a realizat o sinteză cultural-artistică între Apus şi Răsărit. În arhitectură şi sculptură, el a ales din Occident ordinea şi monumentalitatea, iar din Orient, fineţea şi frumuseţea detaliilor. Stilul brâncovenesc este o sinteză artistică adaptată la buna-cuviinţă a sufletului românesc, exprimată şi prin elemente ale culturii populare româneşti. Din acest motiv, ca ecou muzical al acestei sinteze, vom descoperi în muzica din această seară atât sonorităţile maiestuoase ale curţilor regale occidentale, cât şi parfumul luxuriant al Bizanţului, dar şi adaptări ale unor piese reprezentative din folclorul românesc. Toate aceste componente muzicale comunică între ele, confirmând ideea că pământul românesc este un spaţiu al sintezei, al armoniei în diversitate, unind pacea smereniei cu elanul creativităţii.
În această seară avem bucuria reîntâlnirii cu Orchestra Metropolitană Bucureşti şi cu formaţia corală Accoustic, sub bagheta tânărului şi talentatului dirijor Daniel Jinga. Alăturarea lor cu Grupul de psalţi Tronos al Catedralei Patriarhale este o premieră care deschide noi orizonturi. Totodată, apreciem cu deosebită preţuire contribuţia maestrului Dorel Vişan.
Mulţumim celor care au sponsorizat realizarea acestui concert vocal-simfonic, în special Primăriei Generale a Capitalei şi Primăriei Sectorului 1. De asemenea, mulţumim celor care au participat în diferite moduri la organizarea acestui eveniment cultural şi spiritual. Recunoştinţa şi aprecierea vor fi exprimate şi prin acordarea unor distincţii speciale care evocă memoria Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi a Doamnei Maria Brâncoveanu.
Vă dorim o seară binecuvântată, luminată spiritual de cuvinte înţelepte şi sonorităţi muzicale bisericeşti, clasice şi populare, prin care se aduce un omagiu artistic de Cinstire Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Cuvânt rostit în deschiderea concertului „Cinstire Sfinţilor Martiri Brâncoveni“, Ateneul Român, duminică, 17 august 2014.