Sfintii Martiri Brancoveni

Reportaj

„Decapitat pentru mărturisirea credinţei în Hristos, Brâncoveanu se înrudeşte în jertfa sa cu Sfântul Ioan Botezătorul, devenind şi el un prodrom al Fiului lui Dumnezeu”, spunea Ioan Alexandru în „Imnul lui Constantin Brâncoveanu”. Se întărește astfel adevărul că viața marelui domnitor, a fiilor și a sfetnicului său a început cu adevărat după acest act martiric. Și că lutul trupurilor lor s-a preschimbat în lumină, iar ei în trimiși la Cer ai neamului românesc. „Neam căruia, primind suferinţele cu răbdare nesfârşită, precum Iov, i se înapoiază apoi - ca şi acestora - totul. Adică viaţa veşnică.”

Sinaxar

Binecredinciosul voievod Constantin Brâncoveanu al Ţării Româneşti s-a născut în 1654 din părinţi de seamă, după tată fiind din neamul voievodului Matei Basarab, iar după mamă fiind nepot al voievodului

Documentar

În constelația așezămintelor creștin-ortodoxe românești, Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din București este și va rămâne pentru totdeauna o referință inconfundabilă grație voinței divine de a fi ctitoria și mai ales de a adăposti moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni.

Cultură

În 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române hotăra trecerea în rândul sfinților a Voievodului Martir Constantin Brâncoveanu și a fiilor lui. La ace­eași dată a fost canonizat și

Educaţie

Raportul The World Watch List pe anul 2022 al organizației Open Doors arată că din topul primelor 50 de țări situate în Asia, Africa, America Latină și Orientul Mijlociu, în care este periculos să fii creștin, 31 au drept cauză a per­secu­ției islamul, 7 dictatura, 4 comunismul și 4 naționalismul religios oriental. Dar persecutarea nu are loc numai în aceste teritorii, ci, sub forme noi, ascunse în umbra corectitudinii politice, se insinuează, tot mai intens în ultimii ani, în Europa și celelalte părți ale lumii, unde creștinii cu numele prigonesc creștinii cu faptele.

Reportaj

Nu poți înțelege revirimentul produs în arta românească la răscrucea veacurilor 17-18 fără să vezi Hurezii, cea dintâi mănăstire zidită de Domnitorul Martir Constantin Brâncoveanu. Pentru că aici, la picioarele Munților Căpățânii din Vâlcea, s-a cristalizat, s-a rafinat și apoi s-a așezat în potrivite tipare ceea ce avea să rămână cunoscut în istoria culturii noastre drept stilul brâncovenesc. Statutul de monument UNESCO, primit în 1993, certifică valoarea acestei ctitorii în patrimoniul cultural universal.

Repere și idei

Privind icoana care ne oferă spre închinare cinci candele de mucenicească sfințenie - chipurile Sfinților Martiri Brâncoveni - suntem străbătuți de un puternic fior de evlavie, la care contribuie, pe lângă povestea ca atare și care constituie pagini de istorie pură despre epoca, viața și înfăptuirile lui Constantin-Vodă Brâncoveanu, Domn al Ungrovlahiei între anii 1688 şi 1714, acel fluid unic de simțire care face ca sufletul să dea pasul spre percepția aurei de legendă.

Revista presei

Ediţia de Târgovişte a cotidianului Adevărul consemnează faptul că la 16 august Ortodoxia românească face pomenirea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, ucişi pentru că nu au vrut să renunţe la credinţa lor.

An omagial

În colecţia de manuscrise greceşti a Bibliotecii Academiei Române se află şi un pomelnic al Mănăstirii Zlătari, donat la 16 februarie 1927 de istoricul Virgil Drăghiceanu, catalogat la numărul 1.036. Manuscrisul a fost cercetat şi publicat de Oana Mădălina Popescu în studiul său „Mănăstirea Zlătari din Bucureşti sub domnia lui Constantin Brâncoveanu: documente noi”, Studii Teologice, nr. 1/2012, pp. 83-104. Studiul respectiv cuprinde multe informaţii inedite despre mănăstirea închinată Patriarhiei de Alexandria în anii de domnie ai Sfântului Voievod.

Cultură

Centrul Cultural „Palatele Brânco­venești de la Porțile Bucureștiului” a organizat sâmbătă, 15 august, o serie de evenimente în cinstea comemorării Sfinților Martiri Brâncoveni. Au fost vernisate două ex

Sinaxar

Binecredinciosul Voievod Constantin Brâncoveanu al Ţării Româneşti s-a născut în 1654 din părinţi de seamă, după tată fiind din neamul voievodului Matei Basarab, iar după mamă fiind nepot al voievodului

Rugăciuni

Troparul, glasul al 3-lea Voia Tatălui Mântuitorul răstignindu-Se a împlinit-o, rămânând întru dragostea Tatălui, ci pe Acesta urmând Brâncovenilor și slava lumii călcând-o, Slăviților voia tatălui

Comunicate de presă

În contextul în care și astăzi în lume cei mai numeroși martiri pentru credință sunt creștinii, Patriarhia Română își exprimă aprecierea pentru declararea de către Parlamentul României a zilei de 16

Documentar

Duminică, 12 iulie 2020, se împlinesc 300 de ani de la aducerea moaștelor Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu la ctitoria sa din București, Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou”. Aduse din insula Halki la 12 iulie 1720 de Doamna Marica, soția voievodului, cinstitele moaște ale Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu au fost așezate, în anul Tricentenar-2014, într-o frumoasă raclă de argint aurit, sub un baldachin sculptat în lemn de tei și aurit în tehnică bizantină-bolus, spre veșnică pomenire a jertfelnicei mucenicii împlinite de Sfinții Martiri Brâncoveni.     

Documentar

Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu a marcat profund istoria României. În cei 26 de ani de domnie - una dintre cele mai lungi din istoria Principatelor Române -, Țara Românească a prosperat în pace, înflorire culturală și dezvoltare a vieții spirituale. Martiriul, încheiat cu execuție, prin care el și fiii săi au trecut la Constantinopol, nu i-a putut șterge nici amintirea, nici moștenirea, materializată prin numeroase ctitorii religioase, dar și prin maniera artistică și arhitecturală care-i poartă numele.

Reportaj

Potlogi, din județul Dâmbovița, este Mogo­șoaia numărul 2, mult mai puțin cunoscut, mult mai puțin frecventat, dar cu nimic mai puțin frumos decât acesta. În plus, are o istorie teribilă. A fost ridicat în

Mesaje și cuvântări

Naşterea Mântuitorului, pe care astăzi o prăznuim, ne invită să reflectăm profund asupra existenţei de dincolo de materie: de unde a venit acest Prunc? De ce venirea Lui în materie şi în

Theologica

Acceptarea suferinţei şi a morţii e suprema garanţie ce o poate da omul despre adevărul mărturiei lui. Martirul rămâne martorul unor realităţi spirituale pe care le cunoaşte din propria experienţă.

Cultură

Un martiriu mare cât un popor. Oricum, cât tot ce este mai bun şi mai copt în el. Un domnitor, copiii şi sfetnicul său, păşind spre călău, în soarele unei veri străvechi, păşind prin

Mesaje și cuvântări

Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu a fost mare ctitor de locaşuri sfinte, de cultură şi de conştiinţă naţională. A fost, de asemenea, un mare diplomat, un bun administrator şi un înţelept creator de sinteze spirituale şi de strategii pentru menţinerea păcii. Dar, ca o încununare a tuturor acestora, a fost un domnitor creştin care a pecetluit prin sângele său şi al fiilor săi mărturia credinţei creştin-ortodoxe şi a demnităţii naţionale, în timpul stăpânirii otomane asupra Ţării Româneşti.

Reportaj

Yedikule poate să devină pentru mulţi turişti europeni o amintire sau un loc de agrement, însă pentru noi, românii, acest muzeu este mult mai mult. Yedikule face parte dintre locurile sfinţite de jertfa familiei Sfinţilor Brâncoveni, care sunt un simbol al jertfei întregului neam în istorie. Yedikule este o golgotă a eroismului, a demnităţii, a credinţei şi a martirajului care ne însufleţeşte pe noi, românii de pretutindeni, să ne iubim Ţara şi Credinţa. Orice român adevărat poate deveni prin viaţa lui un brâncovean, când se jertfeşte pentru credinţă şi pentru neam.