Aducerea Sfintei Mahrame a Domnului din Edesa la Constantinopol Una dintre cele mai iubite relicve din istoria Bizanţului a fost Sfânta Mahramă a Domnului, pe care o cinstim astăzi, când prăznuim aducerea ei de
16 Aug, 2026
x
Aducerea Sfintei Mahrame a Domnului din Edesa la Constantinopol Una dintre cele mai iubite relicve din istoria Bizanţului a fost Sfânta Mahramă a Domnului, pe care o cinstim astăzi, când prăznuim aducerea ei de
La 15 august 1714 erau martirizaţi la Istanbul Sfinţii Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache. Ei sunt sărbătoriţi de Biserica Ortodoxă
Sfinții Brâncoveni - Constantin, Domnitorul Martir și Maria Doamna, ctitori ai așezământului de la „Sfântul Gheorghe”-Nou din București - au avut un rol major în depășirea „crizei mărturisirilor”
Între sfinții români îi regăsim canonizați, până în momentul de față, pe domnitorii Ștefan cel Mare (1457-1504), Neagoe Basarab (1512-1521) și Constantin Brâncoveanu (1688-1714), respectiv pe sfetnicul
Peste trecerea implacabilă a timpului, cuvintele Sfintei Scripturi rămân un izvor nesecat de învățătură autentică, păstrându-și nealterată mireasma duhovnicească. Nu sunt simple slove pe un pergament, ci an
Osemintele Sfintei Maria Brâncoveanu și ale fiilor săi, Sfinții Martiri Ștefan și Matei Brâncoveanu, au fost scoase la lumină astăzi, 4 martie, din necropola domnească aflată în interiorul Bisericii „Sfântul Gheorghe”-Nou din centrul Capitalei. Rânduiala de deshumare a fost săvârșită de o comisie desemnată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și condusă de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
În anul 2014 s-au împlinit 300 de ani de la martirizarea Sfinților Brâncoveni. Prin implicarea și dragostea sa pentru Sfinții Martiri Brâncoveni, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a acordat Înalta binecuvântare pentru desfășurarea lucrărilor arheologice și antropologice, în baza avizului Ministerului Culturii, de desfacere a mormântului voievodal și identificare a moaștelor Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu, precum și a celorlalte rămășițe pământești aflate în criptele din mormântul voievodal al Bisericii „Sfântul Gheorghe”-Nou.
Viața Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu - sau Marica, așa cum era alintată de familie - a fost o veritabilă școală a demnității și un model desăvârșit al unei femei creștine autentice, purtătoare a unei suf
Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu a fost una dintre cele mai iubite soții de domnitori români. Plină de eleganță și discreție, ea și-a înveșnicit numele prin binefacerile realizate pentru cei săraci și
Binecredinciosul voievod Constantin Brâncoveanu al Ţării Româneşti s-a născut în 1654 din părinţi de seamă, după tată fiind din neamul voievodului Matei Basarab, iar după mamă fiind nepot al voievodului
Ca în fiecare an, la 16 august cinstim, cu evlavie și dreaptă mărire, jertfa pentru credință și neam a Sfinților Martiri Brâncoveni. Cel care afirma: „Sunt Constantin creștinul ce-am fost Domn românesc”,
La Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a apărut, în anul 2024, albumul „Jertfă pentru credință și neam: 310 ani de la martiriul Sfinților Brâncoveni (1714- 2024)”, semnat de
„Decapitat pentru mărturisirea credinţei în Hristos, Brâncoveanu se înrudeşte în jertfa sa cu Sfântul Ioan Botezătorul, devenind şi el un prodrom al Fiului lui Dumnezeu”, spunea Ioan Alexandru în „Imnul lui Constantin Brâncoveanu”. Se întărește astfel adevărul că viața marelui domnitor, a fiilor și a sfetnicului său a început cu adevărat după acest act martiric. Și că lutul trupurilor lor s-a preschimbat în lumină, iar ei în trimiși la Cer ai neamului românesc. „Neam căruia, primind suferinţele cu răbdare nesfârşită, precum Iov, i se înapoiază apoi - ca şi acestora - totul. Adică viaţa veşnică.”
În constelația așezămintelor creștin-ortodoxe românești, Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din București este și va rămâne pentru totdeauna o referință inconfundabilă grație voinței divine de a fi ctitoria și mai ales de a adăposti moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni.
În 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române hotăra trecerea în rândul sfinților a Voievodului Martir Constantin Brâncoveanu și a fiilor lui. La aceeași dată a fost canonizat și
Raportul The World Watch List pe anul 2022 al organizației Open Doors arată că din topul primelor 50 de țări situate în Asia, Africa, America Latină și Orientul Mijlociu, în care este periculos să fii creștin, 31 au drept cauză a persecuției islamul, 7 dictatura, 4 comunismul și 4 naționalismul religios oriental. Dar persecutarea nu are loc numai în aceste teritorii, ci, sub forme noi, ascunse în umbra corectitudinii politice, se insinuează, tot mai intens în ultimii ani, în Europa și celelalte părți ale lumii, unde creștinii cu numele prigonesc creștinii cu faptele.
Nu poți înțelege revirimentul produs în arta românească la răscrucea veacurilor 17-18 fără să vezi Hurezii, cea dintâi mănăstire zidită de Domnitorul Martir Constantin Brâncoveanu. Pentru că aici, la picioarele Munților Căpățânii din Vâlcea, s-a cristalizat, s-a rafinat și apoi s-a așezat în potrivite tipare ceea ce avea să rămână cunoscut în istoria culturii noastre drept stilul brâncovenesc. Statutul de monument UNESCO, primit în 1993, certifică valoarea acestei ctitorii în patrimoniul cultural universal.
Privind icoana care ne oferă spre închinare cinci candele de mucenicească sfințenie - chipurile Sfinților Martiri Brâncoveni - suntem străbătuți de un puternic fior de evlavie, la care contribuie, pe lângă povestea ca atare și care constituie pagini de istorie pură despre epoca, viața și înfăptuirile lui Constantin-Vodă Brâncoveanu, Domn al Ungrovlahiei între anii 1688 şi 1714, acel fluid unic de simțire care face ca sufletul să dea pasul spre percepția aurei de legendă.
Ediţia de Târgovişte a cotidianului Adevărul consemnează faptul că la 16 august Ortodoxia românească face pomenirea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, ucişi pentru că nu au vrut să renunţe la credinţa lor.
În colecţia de manuscrise greceşti a Bibliotecii Academiei Române se află şi un pomelnic al Mănăstirii Zlătari, donat la 16 februarie 1927 de istoricul Virgil Drăghiceanu, catalogat la numărul 1.036. Manuscrisul a fost cercetat şi publicat de Oana Mădălina Popescu în studiul său „Mănăstirea Zlătari din Bucureşti sub domnia lui Constantin Brâncoveanu: documente noi”, Studii Teologice, nr. 1/2012, pp. 83-104. Studiul respectiv cuprinde multe informaţii inedite despre mănăstirea închinată Patriarhiei de Alexandria în anii de domnie ai Sfântului Voievod.
Centrul Cultural „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” a organizat sâmbătă, 15 august, o serie de evenimente în cinstea comemorării Sfinților Martiri Brâncoveni. Au fost vernisate două ex
