Muzeul Municipiului București prezintă, în colaborare cu Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” de la Târgoviște, expoziția „Metamorfoze Culturale din secolele XVII-XVIII: moștenirea și influența
03 Iun, 2025
x
Muzeul Municipiului București prezintă, în colaborare cu Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” de la Târgoviște, expoziția „Metamorfoze Culturale din secolele XVII-XVIII: moștenirea și influența
Cea de-a XXIX-a broșură misionară, dedicată tinerilor din eparhia noastră, a fost tipărită de Editura Arhiepiscopiei Târgoviștei, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Nifon, și are ca
În 2024, se împlinesc 310 ani de la tragica moarte a celui mai strălucit voievod român al veacului al XVIII-lea, Constantin Brâncoveanu, domnul de numele și faptele căruia se leagă o întreagă epocă și care, prin credința și dragostea sa față de țară, a lăsat urme nepieritoare în cultura materială și spirituală a acestor locuri. Din această perspectivă, am dorit să evocăm în rândurile următoare un personaj aparte, Anton-Maria del Chiaro, italianul care i-a fost un colaborator apropiat marelui domnitor și care a lăsat pentru posteritate o prețioasă mărturie a epocii brâncovenești, lucrarea „Revoluțiile Valahiei”.
„Decapitat pentru mărturisirea credinţei în Hristos, Brâncoveanu se înrudeşte în jertfa sa cu Sfântul Ioan Botezătorul, devenind şi el un prodrom al Fiului lui Dumnezeu”, spunea Ioan Alexandru în „Imnul lui Constantin Brâncoveanu”. Se întărește astfel adevărul că viața marelui domnitor, a fiilor și a sfetnicului său a început cu adevărat după acest act martiric. Și că lutul trupurilor lor s-a preschimbat în lumină, iar ei în trimiși la Cer ai neamului românesc. „Neam căruia, primind suferinţele cu răbdare nesfârşită, precum Iov, i se înapoiază apoi - ca şi acestora - totul. Adică viaţa veşnică.”
Binecredinciosul voievod Constantin Brâncoveanu al Ţării Româneşti s-a născut în 1654 din părinţi de seamă, după tată fiind din neamul voievodului Matei Basarab, iar după mamă fiind nepot al voievodului
În constelația așezămintelor creștin-ortodoxe românești, Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din București este și va rămâne pentru totdeauna o referință inconfundabilă grație voinței divine de a fi ctitoria și mai ales de a adăposti moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni.
Ești în Piața Sultanahmet, la Istanbul. Ai venit aici să vezi Moscheea Albastră, rămășițele Hipodromului cu obeliscul de peste 3.000 de ani al faraonului Tutmes și acea magnifică biserică palimpsest, Hagia Sophia. De parcă toată această întrepătrundere de veacuri și civilizații, de creștinism și islam, antic și medieval, exotic și familiar nu ar fi de ajuns, dintr-odată te trezești în față cu ceva care te face să te freci la ochi, să te întrebi dacă n-ai nimerit iarăși într-unul din acele vise alambicate și haotice pe care le ai obsesiv de când îți dorești atât de mult să vii la Constantinopol. Dacă răspunsul este nu, atunci ce caută bucata asta de Valahie brâncovenească în ochiul Istanbulului? Iată, în mijlocul pieței e o fântână (și nu, nu mă refer la cea arteziană), o fântână ca un agheasmatar ortodox, sub forma unui dom octogonal de piatră, cu coloane și arce, în cel mai pur stil brâncovenesc.
La Catedrala Mitropolitană din Timișoara, Sfânta Liturghie a fost oficiată duminică, 18 februarie, de preotul Ionel Popescu, vicar eparhial, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul
În 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române hotăra trecerea în rândul sfinților a Voievodului Martir Constantin Brâncoveanu și a fiilor lui. La aceeași dată a fost canonizat și
Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la invitaţia Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae, Mitropolitul ortodox român al celor două Americi, în perioada 26 septembrie - 12 octombrie, racla cu
Raportul The World Watch List pe anul 2022 al organizației Open Doors arată că din topul primelor 50 de țări situate în Asia, Africa, America Latină și Orientul Mijlociu, în care este periculos să fii creștin, 31 au drept cauză a persecuției islamul, 7 dictatura, 4 comunismul și 4 naționalismul religios oriental. Dar persecutarea nu are loc numai în aceste teritorii, ci, sub forme noi, ascunse în umbra corectitudinii politice, se insinuează, tot mai intens în ultimii ani, în Europa și celelalte părți ale lumii, unde creștinii cu numele prigonesc creștinii cu faptele.
La 15 august 1714 pleca în veșnicie, la vârsta de 60 de ani, strălucitul domn Constantin Brâncoveanu. Domnia sa este cunoscută în istorie drept cea mai lungă perioadă de pace și de înflorire pe care Țara
„Multe se pot preţui la mucenicul jertfit, cu toţi copiii lui, de sălbăticia unui mare-vizir nebun, în anul 1714, dar, dintre toate însuşirile lui, una mai ales ni se impune azi, când cultura ocrotită, aşa
Nu poți înțelege revirimentul produs în arta românească la răscrucea veacurilor 17-18 fără să vezi Hurezii, cea dintâi mănăstire zidită de Domnitorul Martir Constantin Brâncoveanu. Pentru că aici, la picioarele Munților Căpățânii din Vâlcea, s-a cristalizat, s-a rafinat și apoi s-a așezat în potrivite tipare ceea ce avea să rămână cunoscut în istoria culturii noastre drept stilul brâncovenesc. Statutul de monument UNESCO, primit în 1993, certifică valoarea acestei ctitorii în patrimoniul cultural universal.
Privind icoana care ne oferă spre închinare cinci candele de mucenicească sfințenie - chipurile Sfinților Martiri Brâncoveni - suntem străbătuți de un puternic fior de evlavie, la care contribuie, pe lângă povestea ca atare și care constituie pagini de istorie pură despre epoca, viața și înfăptuirile lui Constantin-Vodă Brâncoveanu, Domn al Ungrovlahiei între anii 1688 şi 1714, acel fluid unic de simțire care face ca sufletul să dea pasul spre percepția aurei de legendă.
În colecţia de manuscrise greceşti a Bibliotecii Academiei Române se află şi un pomelnic al Mănăstirii Zlătari, donat la 16 februarie 1927 de istoricul Virgil Drăghiceanu, catalogat la numărul 1.036. Manuscrisul a fost cercetat şi publicat de Oana Mădălina Popescu în studiul său „Mănăstirea Zlătari din Bucureşti sub domnia lui Constantin Brâncoveanu: documente noi”, Studii Teologice, nr. 1/2012, pp. 83-104. Studiul respectiv cuprinde multe informaţii inedite despre mănăstirea închinată Patriarhiei de Alexandria în anii de domnie ai Sfântului Voievod.
Sfârșitul martiric, la Istanbul (Constantinopol), la 15 august 1714, chiar în ziua când împlinea 60 de ani, al Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu împreună cu cei patru fii ai săi şi cu sfetnicul Ianache
Binecredinciosul voievod Constantin Brâncoveanu al Ţării Româneşti s-a născut în 1654 din părinţi de seamă, după tată fiind din neamul voievodului Matei Basarab, iar după mamă fiind nepot al voievodului
În 27 iulie 2021 se împlinesc 65 de ani de la aderarea României la UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură), iar în toamna acestui an, un secol de prezență românească în
Pe urmele lui Mihai Eminescu, care vedea în Biserica Ortodoxă „mama neamului românesc”, Nicolae Iorga, de la a cărui naștere (5 iunie 1871, Botoșani) se împlinesc mâine 150 de ani, scria că „Biserica
În Evul Mediu, exilul era apanajul elitelor româneşti, în timp ce diaspora constituia un fenomen cu referire, mai degrabă, la omul de rând. Avem numeroase exemple de domnitori care au cunoscut exilul, între care
