De sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, miercuri, 8 septembrie 2021, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit Sfânta Liturghie la Mănăstirea
08 Sep, 2021
x
De sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, miercuri, 8 septembrie 2021, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit Sfânta Liturghie la Mănăstirea
Parohia ortodoxă română din Hamburg‑Harburg, Germania, cu hramul „Sfinții Martiri Brâncoveni” și „Sfântul Ansgar”, păstorită de părintele paroh Alexandru Cărbunescu, organizează în perioada
Credincioșii din municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău, l-au sărbătorit luni, 16 august 2021, pe Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu la ctitoria sa din centrul orașului, Biserica „Adormirea
Sfârșitul martiric, la Istanbul (Constantinopol), la 15 august 1714, chiar în ziua când împlinea 60 de ani, al Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu împreună cu cei patru fii ai săi şi cu sfetnicul Ianache
Binecredinciosul voievod Constantin Brâncoveanu al Ţării Româneşti s-a născut în 1654 din părinţi de seamă, după tată fiind din neamul voievodului Matei Basarab, iar după mamă fiind nepot al voievodului
Biserica „Sfântul Gheorghe”‑Nou din Capitală, singura ctitorie a Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu din Bucureşti, şi‑a sărbătorit luni, 16 august, ocrotitorii spirituali. Sfânta Liturghie
Manifestările religioase și culturale desfășurate în cinstea marii Serbări de la Putna din anul 1871 au continuat și în dimineața zilei de luni, 16 august. În așezământul monahal ctitorit de Sfântul
Biserica „Sfântul Gheorghe”‑Nou din centrul Capitalei își sărbătorește luni, 16 august 2021, hramul închinat Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, ctitorul și ocrotitorul acestui lăcaș de rugăciune
În 27 iulie 2021 se împlinesc 65 de ani de la aderarea României la UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură), iar în toamna acestui an, un secol de prezență românească în
Pe urmele lui Mihai Eminescu, care vedea în Biserica Ortodoxă „mama neamului românesc”, Nicolae Iorga, de la a cărui naștere (5 iunie 1871, Botoșani) se împlinesc mâine 150 de ani, scria că „Biserica
În Evul Mediu, exilul era apanajul elitelor româneşti, în timp ce diaspora constituia un fenomen cu referire, mai degrabă, la omul de rând. Avem numeroase exemple de domnitori care au cunoscut exilul, între care
La Mănăstirea Brebu din judeţul Prahova, istoria se odihnește în Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil” și într-un peisaj ce poartă sufletul în rugăciune de slavă și mulțumire lui Dumnezeu.
Binecredinciosul Voievod Constantin Brâncoveanu al Ţării Româneşti s-a născut în 1654 din părinţi de seamă, după tată fiind din neamul voievodului Matei Basarab, iar după mamă fiind nepot al voievodului
Ajuns pe tronul Ţării Româneşti la 28 octombrie 1688, la îndemnul și cu sprijinul boierilor Cantacuzini și la sfatul unchiului său, stolnicul Constantin Cantacuzino, într-o perioadă agitată a acestui
Troparul, glasul al 3-lea Voia Tatălui Mântuitorul răstignindu-Se a împlinit-o, rămânând întru dragostea Tatălui, ci pe Acesta urmând Brâncovenilor și slava lumii călcând-o, Slăviților voia tatălui
În lungul Ev Mediu românesc, câteva familii boierești au jucat un rol determinant în făurirea istoriei Țărilor Române. Tot din rândul lor, de multe ori s-au ridicat domnitori, iar familia
Numeroși credincioși au participat duminică, 12 iulie, la slujbele și evenimentele de la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din centrul Capitalei, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la momentul aducerii
În această solemnă atmosferă de rugăciune a Sfintei și Dumnezeieştii Liturghii, comemorăm cu evlavie împlinirea a 300 de ani de la aducerea în țară și înmormântarea în această măreață și frumoasă ct
Potlogi, din județul Dâmbovița, este Mogoșoaia numărul 2, mult mai puțin cunoscut, mult mai puțin frecventat, dar cu nimic mai puțin frumos decât acesta. În plus, are o istorie teribilă. A fost ridicat în
Constantin Brâncoveanu a urcat pe tronul Țării Românești după moartea subită a lui Șerban Cantacuzino (1678-1688), în urma alegerii libere a boierilor și ierarhilor, deoarece, mărturisește una din cronicile vremii, toți „știa că iaste înțelept și să trăgea din odraslă domnească”. Prevăzător și mulțumit cu ceea ce îi dăruise Dumnezeu, cronicile ne spun că Brâncoveanu a refuzat inițial decizia sfatului țării, fiind înduplecat doar de pericolul politic extern care primejduia stabilitatea țării și de dorința de a nu lăsa soarta domniei la latitudinea turcilor.
La iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2014 drept An omagial euharistic şi An comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
