308 ani de la moartea domnitorului martir Constantin Brâncoveanu

La 15 august 1714 pleca în veșnicie, la vârsta de 60 de ani, strălucitul domn Constantin Brâncoveanu. Domnia sa este cunoscută în istorie drept cea mai lungă perioadă de pace și de înflorire pe care Țara Românească a cunoscut-o.

A lăsat multe urme importante în cultura epocii, fiind inițiatorul și finanțatorul a numeroase construcții religioase și laice, în zidirea cărora a îmbinat armonios stilul neobizantin și ideile novatoare ale renascentismului italian, transpunându-le în ceea ce e cunoscut în istoriografia românească drept stilul brâncovenesc. Expresia cea mai fidelă, dar și cea mai strălucită a acestui stil este Mănăstirea Hurezi, din județul Vâlcea, azi monument UNESCO.

A fost un mare ocrotitor al tiparului și învățământului, înființând numeroase școli, tipografii și biblioteci, una dintre cele mai mari chiar la Mănăstirea Hurezi. A fost mazilit în aprilie 1714 și dus cu întreaga familie la Constantinopol, unde a fost torturat pentru a ceda turcilor toată averea sa şi a renunţa la credinţa creştină. A fost executat în 15 august, împreună cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și cu sfetnicul Ianache Văcărescu. Moaştele sale se află astăzi la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din București. În 20-21 iunie 1992, a fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și trecut în rândul sfinților, ziua de prăznuire în calendar fiind 16 august.