Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina › Teologie și spiritualitate › Sinaxar › Aducerea Sf. Mahrame a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache; Sf. Cuv. Iosif de la Văratec; Sf. Mc. Diomid

Aducerea Sf. Mahrame a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache; Sf. Cuv. Iosif de la Văratec; Sf. Mc. Diomid

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sinaxar
Un articol de: Pr. Ştefan Sfarghie - 16 August 2021

Binecredinciosul voievod Constantin Brâncoveanu al Ţării Româneşti s-a născut în 1654 din părinţi de seamă, după tată fiind din neamul voievodului Matei Basarab, iar după mamă fiind nepot al voievodului Şerban Cantacuzino. Voievodul Constantin Brâncoveanu a ctitorit Mănăstirea Hurezi, unde şi-a pregătit şi loc de odihnă şi i-a ajutat pe creştinii aflaţi în suferinţe pe meleagurile siriene, caucaziene şi arabe. În 1714, în Săptămâna Sfintelor Pătimiri, sultanul Ahmed al III-lea l-a luat prizonier împreună cu cei patru fii ai săi şi l-a adus la Constantinopol. Mărturisitorii lui Hristos au fost duși pe străzile ora­șului, îmbrăcați numai în că­măși, des­culți, cu capetele descoperite și legați în lanțuri, asemenea răufăcătorilor. La locul de tăiere aș­tep­tau sultanul Ahmed al III-lea, vizirul său și ambasadorii marilor puteri europene, precum şi mul­țime de popor. Mărturisind cu mult curaj pe Hristos-Domnul, în ziua Adormirii Maicii Domnului, când împlinea 60 de ani, voievodul Constantin a primit sfârşitul mucenicesc prin sabie, împreună cu fiii săi Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi cu sfetnicul Ianache. Sfintele sale moaşte se află la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din Bucureşti. Moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu au fost purtate în data de 21 mai 2014, într-o procesiune istorică de la Catedrala Patriarhală până la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou. La eveniment a participat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sute de preoţi şi diaconi, monahi şi monahii, precum şi mul­ţime de credincioşi. 

Citeşte mai multe despre:   Sfântul Constantin Brâncoveanu  -   martiriu
vezi toate ›Alte articole din Sinaxar
  • Sfântul Mare Mucenic Mina; Sfinţii Mucenici Victor, Vichentie şi Ştefanida; Sfântul Cuvios Teodor Studitul Sinaxar
    Sfântul Mare Mucenic Mina; Sfinţii Mucenici Victor, Vichentie şi Ştefanida; Sfântul Cuvios Teodor Studitul

    Sfântul Mina a trăit pe vremea lui Diocleţian şi Maximian (286- 305) şi era din Egipt, creştin cu cre­dinţa, iar cu slujba ostaş din ceata tribunului Firmilian, aflându-se cu trupa sa în cetatea Cotiani din Frigia. În întreg Imperiul Roman, creştinii erau aspru pedepsiţi cu chinuri şi cu moarte pentru credinţa lor. Atunci, fericitul Mina, nesuferind să vadă cinstindu-se rătăcirea păgânească şi închinarea la idolii cei fără suflare, a lepădat ostăşia şi s-a dus în munţi, în pus­tie, vieţuind mai bine cu fiarele sălbatice decât cu un popor care nu-l cunoaşte pe Dumnezeu. După multă vreme, în cetatea Cotiani s-a făcut praznic mare în cinstea zeilor păgâni. Deci, Sfântul Mina, umplându-se de râvnă pentru Dumnezeu, a venit în cetate şi L-a propovăduit cu mult curaj pe Hristos Iisus Mântuitorul. Pentru aceasta a fost prins şi dus înaintea lui Arghirisc dregătorul, care a poruncit să fie bătut cu vergi şi târât prin cioburi ascuţite. L-au frecat apoi cu gheme de păr aspru, fără milă, l-au ars cu făclii şi l-au tras pe roată. Dar Dumnezeu îşi întărea Mucenicul care, rămânând nestrămutat în credinţă, striga că nu se va lepăda de Hristos. Pentru aceasta, închinătorii la idoli i-au tăiat capul Sfântului Mina. Fragmente din sfintele sale moaşte se află şi în Bucureşti, la biserica ce îl are ca ocrotitor (Biserica „Sfântul Mina”-Vergu, Protopopiatul Sector 3 Capitală). 

    11 Noi, 2024
TOP 6 Sinaxar