Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Ofrandă de cultură adusă Sfinţilor Brâncoveni

Ofrandă de cultură adusă Sfinţilor Brâncoveni

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Gheorghe Cristian Popa - 19 Aug, 2014

Sfinţii Brâncoveni au rămas în conştiinţa poporului român ca mari iubitori de cult şi de cultură, motiv pentru care tricentenarul mucenicescului lor sfârşit a reaprins mărturia simfoniei dintre aceste două valori perene. Cele două zile de cinstire liturgică la ctitoriile brâncoveneşti de la kilometrul 0 al României şi de la Mogoşoaia s-au prelungit duminică seara, într-o profundă notă culturală, cu un inedit concert vocal simfonic dedicat Sfinţilor Brâncoveni, găzduit de Ateneul Român.

Sub bolta generoasă a monumentului-simbol al culturii româneşti, căldura vocilor bizantine a întâlnit măiestria instrumentelor muzicale, afirmând împreună profunzimea sintezei brâncoveneşti dintre credinţă şi cultură. Întâlnirea dintre Grupul de psalţi Tronos al Catedralei Patriarhale, dirijat de părintele arhidiacon Mihail Bucă, şi Orchestra Metropolitană Bucureşti, dirijată de Daniel Jinga, a fost o premieră în spaţiul artistic românesc, deoarece a îmbinat armonios piese muzicale din moştenirea Răsăritului şi din patrimoniul Apusului, după modelul artei brâncoveneşti care a reuşit să asimileze în mod strălucit valori culturale orientale şi occidentale. Grupului de psalţi şi orchestrei li s-a alăturat, în acest act de cinstire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, şi Corul Accoustic, condus tot de dirijorul Daniel Jinga.

În acelaşi duh de pioasă cinstire, numeroşi bucureşteni, iubitori de muzică şi de frumos, au însufleţit aula bătrânului ateneu, nerăbdători să audieze pentru prima dată un cor de muzică psaltică orchestrat simfonic. În mijlocul lor a fost primit, în acordurile imnului patriarhal, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, însoţit de ierarhi din Sfântul Sinod al Bisericii noastre, precum şi de ierarhi veniţi din Bisericile Ortodoxe surori ajutate în trecut, în vremuri de restrişte, de Sfântul Constantin Brâncoveanu. Patriarhul României a deschis concertul cu un cuvânt de omagiu adus Sfinţilor Brâncoveni, intitulat: „Lumina care transformă jertfa sângeroasă în biruinţă spirituală“, şi a oferit distincţii bisericeşti celor care, prin munca lor, promovează valorile culturii şi artei brâncoveneşti.

Prima parte a concertului i-a reunit, pe scena Ateneului, pe membrii Grupului de psalţi Tronos şi pe cei ai Orchestrei Metropolitane Bucureşti, care au interpretat cântări liturgice acompaniate simfonic: „Priveghere“ de Nicolae Lungu; „Mărturisiţi-vă Domnului“, glasul I, de Anton Pann; „Troparul Sfinţilor Martiri Brâncoveni“, glasul IV, de diac. Cornel Coman; „Canonul Sfinţilor Martiri Brâncoveni“, cântarea a VII-a în glasul VIII şi cântarea a IX-a în glasul I, şi „Fecioară, Maică...“, glasul V, melodie athonită pe versuri ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina.

A doua parte a evenimentului a fost dedicată Corului Accoustic, un cor de prestigiu care are o colaborare mai veche cu Orchestra Metropolitană Bucureşti, precum şi cu Biserica „Sfântul Nicolae“-Dintr-o Zi, unde obişnuieşte să cânte duminica slujba Sfintei Liturghii, prin grija părintelui paroh Vasile Ioana. Împreună cu orchestra, a interpretat cântări de inspiraţie creştină din cultura occidentală: „Sanctus“, de Karl Jenkins; Simfonia nr. 9 în Mi minor („Din lumea nouă“), mişcarea a IV-a - fragment de Antonín Dvorák; „Kyrie eleison“ din Messa di Gloria, de Giacomo Puccini; şi „Dies irae“ din Messa de Requiem, de Giuseppe Verdi. Corului i s-a alăturat mai târziu solista Ana Cebotari, artist liric de renume internaţional, care a colaborat cu prestigioase instituţii de profil, precum Opera Naţională Română, Filarmonica „George Enescu“, Radiodifuziunea Română, acompaniată de importante orchestre, sub bagheta unor dirijori ca Jin Wang, Adrian Butterfield, Tiberiu Soare, Dumitru Goia, Kenneth Tucker, Daniel Jinga ş.a. În cadrul concertului a cântat „Nella Fantasia“, de Ennio Morricone, şi „Pie Jesu“, de Andrew Llyod Webber, încheind excepţional cu două piese din folclorul românesc: „Cântec de leagăn“ şi „Lie, ciocârlie...“.

Bucuria spectatorilor a fost sporită de prezenţa actorului Dorel Vişan, care a strecurat în repertoriul concertului trei momente artistice de excepţie, prin care a elogiat remarcabila personalitate a Sfântului Constantin Brâncoveanu, precum şi frumuseţea sufletului românesc, atât de greu încercat în curgerea învolburată a istoriei noastre naţionale. Într-o interpretare plină de sensibilitate, maestrul a înviat pentru câteva clipe glasul Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, care îşi încuraja copiii în faţa călăului otoman sau care vorbea cu cutremur despre datoria sfântă pe care o are faţă de ţară şi faţă de credinţa creştină.

Apogeul serii l-a constituit „Balada Brâncovenilor“, un text popular cules de Vasile Alecsandri, care, în interpretarea Grupului de psalţi Tronos şi cu ajutorul orchestrei, a creat o puternică stare de emoţie în rândul ascultătorilor, puşi în faţa cutremurătorului tablou al martirajului Sfântului Constantin Brâncoveanu şi al familiei sale. Momentele sollo, interpretate de arhid. Mihail Bucă şi pr. Cristian Alexandru, au redat, ca un arc peste răstimpul celor trei secole, dialogul monumental dintre Sfântul Voievod Constantin şi sultanul Ahmed III, care îi cerea: „Lasă legea creştinească / Şi te dă-n legea turcească!“ Nimic nu a clintit, însă, credinţa voievodului, nici măcar decapitarea sub ochii lui a propriilor fii. I-au rămas doar cuvintele: „Mare-i Domnul Dumnezeu! / Creştin bun m-am născut eu, / Creştin bun a muri vreu!“ Sunt cuvintele rostite cu preţ de sânge pe care sfântul le-a lăsat moştenire poporului român, cuvinte de aur care au răsunat din nou, prin glasul psalţilor şi sunetele fine ale orchestrei, în bolta pictată cu istorie a Ateneului Român.

Distincţii pentru promotorii valorilor brâncoveneşti

În deschiderea concertului vocal-simfonic „Cinstire Sfinţilor Martiri Brâncoveni“, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a acordat mai multe ordine şi diplome celor care se înscriu în eforturile de promovare a valorilor culturale şi artistice brâncoveneşti şi celor au sprijinit organizarea evenimentului. Astfel, Sorin Oprescu, primarul Capitalei, actorul Dorel Vişan, dirijorul Daniel Jinga şi părintele arhidiacon Mihail Bucă au primit Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“, iar solista Ana Cebotari a primit Ordinul „Maria Brâncoveanu“. De asemenea, Traian Radu Negrei, directorul Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, Andrei Dumitriu, directorul general al Ateneului Român, şi Nicolae Licareţ, directorul adjunct artistic al instituţiei, au primit Diploma omagială „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ şi medalia omagial-comemorativă „Anul Euharistic şi Anul Sfinţilor Brâncoveni“.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mai oferit Diploma omagială „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ artistei Elena Murariu, în cadrul vernisajului expoziţiei „Puterea viziunii“, care a precedat concertul.
Concertul vocal-simfonic „Cinstire Sfinţilor Martiri Brâncoveni“ a fost organizat de Patriarhia Română, cu sprijinul Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti şi cu susţinerea Primăriei Sectorului 1.