Conferinţă dedicată iconografiei şi restaurării patrimoniului bisericesc

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei au debutat marţi, 28 septembrie 2021, lucrările Conferinţei Naţionale „Unitate dogmatică şi specific naţional în pictura bisericească”, organizată de Patriarhia Română prin Sectorul cultură şi patrimoniu religios, Comisia de pictură bisericească, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte. Tema conferinţei, care anul acesta a ajuns la a 8-a ediţie, se intitulează: „Norme şi îndrumări unitare în iconografie şi restaurarea patrimoniului bisericesc”. În deschidere, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit cuvântul „Pictura bisericească exprimă credinţa comună a Bisericii Ortodoxe prin fidelitate tradiţională şi libertate misionară”.

În cadrul conferinţei, Întâistătătorul Bisericii noastre a reliefat că o icoană ortodoxă trebuie să deţină două componente esenţiale: chipul sfântului şi numele acestuia, doar aşa o imagine bisericească putând fi considerată icoană sfântă în faţa căreia se roagă comunitatea vie.

De asemenea, Părintele Patriarh Daniel a subliniat că icoana ortodoxă nu prezintă o ima­gine telurică, din lumea aceasta, cu umbre şi lumini, „ci ea prezintă persoanele sfinte în lumina neapusă sau neînserată, necreată, a Împărăţiei cerurilor. Pe de o parte, trebuie să ţinem seama de tehnica nouă în arhitectură, în sistemele de iluminat pentru evidenţierea picturii, dar şi de teologia noastră sfântă, tradiţională, în ceea ce priveşte rolul şi mesajul picturii”. Patriarhul României a mai adăugat faptul că pictura ortodoxă are o dimensiune profetică. „Pictura bisericească sugerează slava Împărăţiei cerurilor, ea este o frumuseţe văzută, dar care trimite la o frumuseţe nevăzută cu ochii fizici. Este o vedere dincolo de vederea cu ochii trupeşti, mai ales în epoca isihastă, când sfinţii rugători s-au învrednicit cu ajutorul harului lui Dumnezeu să preguste slava luminii de pe Tabor. Pictura de inspiraţie isihastă este o aprofundare a dimensiunii profetice a picturii. Ceea ce exprimă pictura în privinţa dimensiunii profetice a slavei Împărăţiei cerurilor care va să fie nu poate exprima teologia în scris. «În biserica slavei Tale stând, în cer ni se pare a sta»: acesta este un criteriu esenţial pentru pictură! De aceea, orice biserică ortodoxă corect pictată este o icoană a Ierusalimului ceresc descris în cartea Apocalipsei, la capitolul 21, unde se arată: «Şi cetatea nu are trebuinţă de soare, nici de lună ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o» (Apocalipsa 21, 23). Tehnica avansează, dar teologia se aprofundează! La o tehnică avansată (cu noi posibilităţi de exprimare) nu se poate răspunde cu o teologie scolastică, depăşită. Ci cu cât tehnica este mai avansată, cu atât teologia trebuie să fie mai mistică, adică să aprofundeze tainele credinţei. Atât de frumoasă trebuie să fie pictura ortodoxă, încât atunci când stai în biserică să spui împreună cu Sfântul Petru: «Doamne, bine este să fim noi aici» (Matei 17, 4)”, a arătat Prea­fericirea Sa. Părintele Patriarh Daniel a mai sub­liniat faptul că pictura bisericească ortodoxă este o predică permanentă.

În continuare, pr. asist. dr. Silviu Tudose, moderatorul sesiunii de deschidere a conferinţei, a citit mesajul acad. prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. În cuvântul său, preşedintele Academiei Române a precizat faptul că sensul imaginii creştine, ca icoană pe lemn, pe sticlă, pe pânză sau ca pictură pe zid, este acela de a marca vizual întruparea Mântuitorului. Totodată, acad. Ioan Aurel Pop a reliefat că pe lângă scopurile estetic, de morală creştină, teologic şi de îndemn la rugăciune, icoana ortodoxă mai are şi un scop istoric, „de stimulent la cunoaşterea tradiţiei credinţei şi a bisericii, din vremurile de început până astăzi (...). Pictarea imaginilor sfinte reprezintă un întreg meşteşug, care nu înseamnă numai talent artistic, ci şi «credinţă tare» şi, mai presus de toate, har de la Dumnezeu”.

În cadrul aceleiaşi sesiuni de deschidere a luat cuvântul şi Liviu Brătescu, secretar de stat, delegatul ministrului culturii, Bogdan Gheorghiu. „Biserica Ortodoxă Română a reuşit de-a lungul timpului, indiferent de vremuri, să creeze şi să păstreze elemente ale identităţii naţionale în cadrul culturii române. Asigurarea integrităţii patrimoniului bisericesc şi protejarea lui de-a lungul timpului au făcut posibilă nu doar o supravieţuire culturală şi spirituală a românilor, dar sunt şi expresia nivelului de modernizare şi racordare la evoluţia lumii contemporane”. Liviu Brătescu a vorbit apoi despre rolul important al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi al Secţiunii de componente artistice a acesteia, întrucât ea „analizează şi avizează toate intervenţiile de conservare, restaurare a componentelor artistice de la monumentele înscrise în lista monumentelor istorice”. Totodată, a amintit şi de colaborarea dintre Ministerul Culturii şi Biserica Ortodoxă Română, „prin faptul că Ministerul Culturii asigură prin Institutul Naţional al Patrimoniului atestarea absolvenţilor de la facultăţile de teologie şi de restaurare din ţară care realizează activităţi de cercetare şi inventariere a monumentelor istorice, proiectare, expertizare, verificare de proiecte, execuţia lucrărilor, diri­genția lucrărilor în domeniul protejării monumentelor istorice, asigurând astfel cadrul legal pentru intervenţiile pe monumente istorice şi încurajând tinerii absolvenţi ai facultăţilor de profil din ţară pentru a se implica în salvarea, restaurarea şi întreţinerea monumentelor istorice”.

La final, a luat cuvântul Oliviu Boldura, preşedintele Secţiunii de componente artistice a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. „Avem mulţumirea să asistăm la o evoluţie a calităţii proiectelor întocmite de restauratorii autorizaţi de Comisia de pictură bisericească. Unii dintre aceştia se ridică la exigenţele principiilor de conservare-restaurare. Problema de fond apare în momentul în care proiectele realizate sunt puse în execuţie”, a spus Oliviu Boldura. În continuare, a subliniat că în domeniul restaurării trebuie evitat amestecul creaţiei artistice, „care produce un fals în conservarea şi transmiterea imaginii originale, depărtând-o de urmele autentice transmise în timp (...). Trebuie elaborate coduri de etică profesională asociate în acelaşi timp cu respectarea dogmelor bisericeşti”.
Lucrările conferinţei au continuat ieri cu secţiunea 1, în două părţi, intitulată: „Îndrumător iconografic - ghid practic pentru pictorii bisericeşti, teologi şi slujitorii sfintelor altare”. Astăzi, la Palatul Patriarhiei se desfăşoară a doua secţiune a conferinţei, tot în două părţi, intitulată: „Normativ pentru restaurarea patrimoniului bisericesc aflat în cult”.